Scrâșnitul din dinți determinat de bruxism

Ce înseamnă bruxism? 

Dacă scrâșnenșți din dinți des în timpul zilei atunci când dormi sau dacă te trezești simțind o presiune la nivelul maxilarului, este foarte probabil să suferi de bruxism.

Bruxismul este caracterizat prin scrâșnitul din dinți, încleștarea sau scârțâitul dinților, o afecțiune cauzată de frecarea dinților de pe arcada superioară cu cei de pe arcada inferioară.  Aceste simptome se pot manifesta atât conștient, cât și inconștient, așa că e posibil să nu realizezi că suferi de această afecțiune.  Acest “obicei” poate duce la afecțiuni și complicații dentare severe, motiv pentru care identificarea și tratarea din timp a problemei este esențială.   

Tipuri de bruxism existent

Bruxism conștient: bruxismul diurn (din timpul zilei) este cel mai adesea un tic, pe care îl putem controla. Acesta este însă un mecanism de autoapărare la mai mulți factori externi.

Cauzele principale includ:  

• stresul;   
• anxietatea (tensiunea psihică sau emoțională);  
• Odihna insuficientă din timpul nopții (oboseală cronică sau insomnii); 
• Consum excesiv de cafea și/sau alcool; 
• Un efect secundar al medicației antidepresive.  

Bruxism inconștient: bruxismul nocturn (în timpul somnului) se manifestă inconștient și este mai greu de identificat de cel care este afectat, dar poate fi observat de apropiați. 

Îți poți da seama că suferi de bruxism nocturn dacă:  

• te trezești cu o tensiune resimțită la nivelul mușchilor feței;  
• ai dureri de maxilar (încleștarea maxilarelor);  
• dinții sunt uzați sau tociți;  
• ești sensibil la rece, fierbinte, acru;  
• ți se micșorează dinții (din cauza uzurii dentare).  

Simptome   

• scrâșnitul sau strângerea dinților, suficient de puternic pentru a-ți trezi partenerul în timpul somnului; 
• dinți turtiți, fracturați, ciobiți sau slăbiți; 
• smalțul dinților uzat, expunând straturile mai adânci ale dintelui; 
• creșterea durerii sau a sensibilității dentare;  
• mușchi obosiți ai maxilarului sau maxilar blocat care nu se deschide/închide complet;  
• durere de maxilar, gât sau față; 
• durere care se simte ca un disconfort în ureche, deși nu este;   
• durere de cap (în zona tâmplelor); 
• răni pe partea interioară a obrazului (cauzate de mușcături);  
• tulburări ale somnului. 

Cauzele bruxismului 

Adevăratele cauze ale acestui comportament nu sunt încă bine definite, dar există câțiva factori care determină apariția acestuia (o combinație de factori fizici, psihologici și genetici):  

• Malocluzia dentară (dinții sunt poziționați incorect și  mușcătura nu se realizează corect între partea inferioară și cea superioară a gurii);  
• Stresul, furia, anxietatea;  
• Dezvoltarea disproporționată a maxilarului față de mandibulă;  
• Schimbarea dentiției temporare;
• Fumatul, consumul de băuturi care conțin cofeină sau alcool, consumul de droguri recreative pot crește riscul de bruxism; 
• Unele tulburări de sănătate mintală și medicale, cum ar fi boala Parkinson, demența, tulburarea de reflux gastroesofagian (GERD);  
• Tulburări hiperactive, precum ADHD sau epilepsia;  
• Disfuncții musculare sau chiar factorii genetici;  
• Tulburări cognitive, cum ar fi sindromul Rett, sindromul Down și tulburările din spectrul autist.

Bruxismul  intră în  categoria activităților parafuncționale orale (care nu au rol funcțional, așa cum sunt vorbirea, masticația sau înghițirea). În această clasă mai sunt incluse și alte probleme asemănătoare, precum mușcarea buzelor sau a obrajilor, rosul obiectelor sau al unghiilor.   

Bruxismul la copii 

La fel ca în cazul adulților, bruxismul poate apărea și la bebeluși, copii și adolescenți, fiind legat de perioadele de creștere. La copii, scrâșnitul din dinți noaptea se poate datora schimbării dentiției temporare, creșterea unui dinte nou. Apare ca un mecanism de autoapărare împotriva durerii. În acest caz simptomele ajung să dispară de la sine, cu timpul.  

Însă dacă cel mic are simptome de stres și anxietate, în cazul acesta vorbim de cauze  psihologice (stare psihică tensionată sau traume emoționale). Este recomandat, pe lângă vizita la medicul dentist și o întâlnire cu un psiholog pentru a determina și trata cauzele asociate bruxismului.  

Complicații  

Deși nu este o afecțiune severă, care ar pune în pericol viața, poate afecta calitatea vieții pe termen lung dacă nu este identificată și tratată.  

Dacă afecțiunea rămâne nediagnosticată și netratată pentru mult timp, bruxismul poate cauza o serie de complicații dentare, unele dintre ele ajungând să fie dificil de tratat. 

Printre ele se numără: 

• fisuri ale smalțului dentar sau chiar spargerea coroanelor dentare;  
• carii dentare, dezvoltate din cauza deteriorării smalțului;  
• sensibilitate dentară;  
• dureri de cap;  
• dureri la nivelul mușchilor feței;  
• probleme articulare la nivelul maxilarelor – pacientul nu mai poate închide sau deschide gura complet ori efectuează cu greutate aceste acțiuni;  
• slăbiciune la nivelul mandibulei;  
• tulburări apărute la articulațiile temporo-mandibulare, situate chiar în fața urechilor, care pot suna ca un click atunci când deschizi și închizi gura; 
• fracturarea dinților, retracția gingivală și chiar artrita la nivelul mandibulei; 
• bruxismul poate conduce și la anorexie nervoasă și complicații la nivelul urechilor. 

Când să mergi la medic?  

La fel ca în cazul oricărei afecțiuni sau disfuncții pe care o observăm și în cazul bruxismului, este de dorit să discutăm cu un medic cât mai rapid pentru a preveni alte viitoare complicații ce pot surveni în urma netratării la timp a bruxismului.   

Cum tratezi bruxismul?  

După diagnosticare, medicul dentist poate recomanda mai multe modalități de tratare a “scrâșnitului din dinți” și a complicațiilor apărute în urma afecțiunii:   

• Gutiere pentru bruxism (folii de plastic de 1 milimetru grosime) adaptate pe arcadele dentare. Ele împiedică contactul dintre arcadele dentare, ceea ce înseamnă că smalțul nu se va mai uza; 

• Corectarea ocluziei dentare (mușcăturii) sau a înghesuirii dinților, cu ajutorul lucrărilor protetice sau prin montarea de către medicul dentist a unui aparat dentar (fix sau mobil);  
• Coroane dentare – se apelează la această variantă atunci când abraziunile dentare sunt deja foarte avansate; 
• Injectarea cu botox pentru relaxarea mușchilor;   
• Administrarea de medicamente cu efect antiinflamator, pentru a reduce durerile provocate de bruxism;  
• Tratarea stărilor anxioase, a insomniei sau a altor tulburări psiho-emoționale, dacă acestea au determinat apariția bruxismului (prin tratament medicamentos sau psihoterapie).  

Îmbunătățirea, pe cât posibil a stilului de viață și o vizită la medicul stomatolog o dată la 6 luni pentru un control de rutină pot preveni sau trata eventuale simptome și afecțiuni asociate bruxismului. De asemenea, se recomandă evitarea consumului de gumă de mestecat, cafeină sau tutun. 

Înainte de culcare poți face câteva exerciții simple care să elimine tensiunea de la nivelul feței. De asemenea, verifică împreună cu medicul dacă unele medicamente pe care le iei, au ca efect secundar bruxismul. Dacă ai unul sau mai multe dintre simptomele menționate anterior, poți găsi pe platforma MedAtlas clinica stomatologică potrivită..   

Bibliografie:  

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27077925/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bruxism/symptoms-causes/syc-20356095

 https://www.nhs.uk/conditions/teeth-grinding/