Frica și anxietatea sunt cauzele atacului de panică

Frica și anxietatea sunt cauzele atacului de panică

Începând din copilărie și de-a lungul vieții, cu toții experimentăm sentimentul de frică. Frica este o emoție universală, fiind una dintre cele de bază ale omului. Rolul său principal este supraviețuirea noastră, fiind extrem de importantă atunci când există un potențial pericol în jur. 

Dacă nu am simți deloc frică, oare nu ne-am pune în pericol frecvent? Dar pe ceilalți? Cel mai probabil, dacă nu am avea frica de consecințe, nu am mai respecta regulile și ne-am pune în tot felul de situații riscante. 

Cum definim frica

Frica este un sentiment uman natural, de intensitate mare și de origine primitivă. Potrivit cercetărilor psihologice, aceasta implică un răspuns fiziologic universal și un răspuns emoțional individual ridicat. Frica ne dă un avertisment asupra apariției pericolului sau a amenințării, indiferent dacă acel pericol este de natură fizică sau psihologică. Reacțiile fizice includ simptome precum transpirația, ritm cardiac crescut și niveluri ridicate de adrenalină, care ne fac să fim extrem de alerți. 

Răspunsul emoțional, pe de altă parte, depinde de la o persoană la alta. Chiar dacă reacția fizică este la fel, experiența fricii poate fi percepută ca pozitivă sau negativă. Unii oameni sunt amatori de adrenalină, astfel ei se bucură de sporturi extreme și de alte situații emoționale care provoacă frică. Spre deosebire de alții, care au o reacție negativă la sentimentul de frică, evitând cât mai mult situațiile care provoacă acest sentiment.

Printre cele mai comune simptome enumerăm:

Frică versus anxietate. Care sunt diferențele?

Principala diferență dintre cele două, constă în faptul că în cazul fricii avem ca și cauză o amenințare sau pericol real, spre exemplu: frica de apă, de spații închise, de condus, de îmbolnăvire, de eșec, de a vorbi în public etc, în timp ce în anxietate nu avem întotdeauna neapărat un motiv real, ea poate să apară neașteptat, chiar și când viața noastră este normală.

Psihologia definește anxietatea astfel: „o emoție caracterizată prin senzații de tensiune, gânduri de îngrijorare și schimbări fizice, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale”. Este important de știut că anxietatea este un răspuns normal la stres, atunci când o persoană se confruntă cu situații reale, dăunătoare sau îngrijorătoare, cum ar fi: pierderea locului de muncă, un divorț, criza economică sau alte schimbări majore. 

Când devin frica și anxietatea o îngrijorare?

Pe scurt atunci când simple emoții ajung să se transforme din frică în fobie, iar anxietatea în diferite tulburări. Există numeroase tipuri de fobii, dar acestea se împart în 3 mari categorii: 

1. fobii specifice: animale, insecte, șerpi, apă, înălțime, furtuni, condusul etc.
2. agorafobia: frica de a fi singur în spații publice de unde nu există scăpare ușoară 
3. fobia socială/ tulburarea de anxietate socială: frica de a fi umilit sau a te simți jenat în fața altor persoane.

Tulburările de anxietate sunt diferite de sentimentele normale de nervozitate sau anxietate, deoarece implică frică sau anxietate excesivă. Sunt cel mai des întâlnite dintre tulburările mintale și afectează aproape 30% dintre adulți. Vestea bună este că sunt disponibile multe tratamente eficiente, iar tratamentul îi ajută pe majoritatea oamenilor să ducă o viață productivă normală. Pe lângă tratamentul medicamentos, terapia se dovedește a fi foarte eficientă.

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică și tulburarea de anxietate de separare, simptomele fiind diferite de la o tulburare la alta, dar de obicei au în comun următoarele : 

• sentiment de nervozitate, neliniște;
• senzație de pericol iminent sau stare de panică;
• hiperventilație (respirație rapidă);
• bătăi rapide ale inimii;
• dificultate de concentrare la activitățile zilnice;
• probleme cu stomacul;
• probleme de somn; 
• dificultate de a-ți controla îngrijorarea;
• dorința puternică de a evita lucrurile care duc la anxietate.

Oricare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat în viață cu astfel de emoții, scopul lor fiind cel de a ne proteja. Dar dacă ajung să ne afecteze viața de zi cu zi, să ne împiedice de la a îndeplini sarcini sau obiective ori ajungem să evităm locuri, persoane, poate chiar să pierdem oportunități din cauza lor, este un semn clar că trebuie intervenit neapărat. 

Ce este atacul de panică și cum se manifestă? 

Este un episod neașteptat de frică puternică care declanșează reacții fizice severe atunci când nu există un pericol real sau o cauză aparentă. Atacurile de panică pot fi foarte îngrozitoare. Când apar atacuri de panică, ai putea crede că pierzi controlul, ai un atac de cord sau chiar că îți pierzi viața. Începe de obicei brusc, fără vreun avertisment și poate apărea în orice situație, cum ar fi în mașină, în magazin sau în public. 

Atacurile pot să apară ocazional sau frecvent. Simptomele variază, dar sunt câteva semnale standard, atunci când experimentezi un atac de panică, precum:

• sentimentul de pericol iminent
• frica de a pierdere a controlului sau de moarte 
• ritmul cardiac rapid
• transpirație
• tremurat
• dificultate de a respira sau senzația de nod în gât
• frisoane
• greață
• crampe abdominale
• dureri în piept
• durere de cap
• amețeli sau leșin
• amorțeală sau furnicături
• senzație de irealitate sau detașare

Modalități de a face față anxietății 

Sportul

Îți poți face o rutină astfel încât să fii activ fizic în majoritatea zilelor săptămânii. Exercițiile fizice reduc puternic nivelul de stres. Sportul îți îmbunătățește starea de spirit și te ajută să rămâi sănătos, nu doar fizic, ci și mental.

Tehnici de gestionare a stresului și de relaxare

Tehnicile de vizualizare, meditația și yoga sunt doar câteva exemple de tehnici de relaxare care pot ajuta în ameliorarea anxietății. 

Somnul

Este important să te asiguri că dormi suficient pentru a te simți odihnit și a face față cu bine sarcinilor zilnice. 

Folosește un jurnal

Acesta te ajută să identifici mai ușor ce anume îți provoacă stres și ce pare să te ajute să te simți mai bine.

În cazul în care astfel de probleme îți afectează viața și nu reușești să le gestionezi prin tehnicile menționate mai sus sau situația este una mai severă, îți recomandăm să te adresezi unui specialist: psiholog sau psihoterapeut.

 Chiar și atunci când nu ai un nivel de anxietate mare sau atacuri de panică ori probleme cu frica, ședințele de consiliere pot fi benefice pentru a preveni aceste situații și a avea un ritm al vieții, sănătos și disciplinat.