Cum să recunoști și să tratezi bronșita

Bronșita este o afecțiune respiratorie comună care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Este caracterizată de inflamația căilor respiratorii principale care conduc aerul către plămâni (bronhiile). Această afecțiune poate fi acută sau cronică și poate apărea din diverse cauze, de la infecții virale până la expunerea prelungită la substanțe iritante.

Dacă tusea ta persistă mai mult decât ar trebui, iar respirația devine dificilă, este posibil să te confrunți cu bronșită. În acest articol vei afla tot ce trebuie să știi despre această afecțiune, cum se tratează și când să cauți un medic specialist pentru consult detaliat.

Ce este bronșita?

Bronșita reprezintă inflamația căilor respiratorii numite bronhii, care sunt responsabile de transportul aerului către plămâni. Afecțiunea se clasifică în două tipuri principale:

Bronșită acută

Este temporară și apare cel mai frecvent din cauza unei infecții virale (cum ar fi răceala sau gripa).

De obicei, durează între 1 și 3 săptămâni.

Bronșită cronică

Este o formă persistentă, care durează luni sau ani, și face parte din categoria bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC).

Cauza principală este expunerea prelungită la iritanți, în special fumul de țigară.

Simptomele bronșitei

Semnele și simptomele bronșitei pot varia în funcție de tipul afecțiunii:

Bronșită acută

• Tuse persistentă: Adesea productivă, cu mucus clar, alb sau galben-verzui.
• Febră ușoară și frisoane.
• Dureri în gât și congestie nazală.
• Senzație de oboseală și dureri musculare.
• Respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație în cazuri mai severe.

Bronșită cronică

• Tuse pe termen lung (mai mult de 3 luni pe an, timp de cel puțin 2 ani consecutivi).
• Mucus abundent (spută), mai ales dimineața.
• Dificultăți de respirație, mai ales la efort.
• Senzație de apăsare în piept.
• Dacă simptomele tale persistă sau se agravează, este important să cauți asistență medicală.

Cauzele bronșitei

Bronșită acută

• Infecții virale: Este cel mai frecvent cauzată de virusuri, similare celor care provoacă răceala sau gripa.
• Infecții bacteriene: În cazuri rare, bronșita poate avea o cauză bacteriană, necesitând tratament specific cu antibiotice.
• Factori iritanți: Expunerea temporară la fum, praf sau substanțe chimice poate declanșa bronșită acută.

Bronșită cronică

• Fumatul: Este principalul factor declanșator.
• Expunerea prelungită la poluare: Inclusiv aer industrial, praf sau vapori chimici.
• Factori genetici: Unii oameni sunt predispuși genetic la boli respiratorii cronice.

Cum se diagnostichează bronșita?

Medicul va începe printr-o evaluare completă a simptomelor și istoricului tău medical. Acestea sunt principalele metode de diagnostic:

Examinare clinică

• Ascultarea plămânilor cu un stetoscop pentru a identifica zgomote anormale, cum ar fi șuierăturile sau ralurile pulmonare.

Radiografie toracică

• Ajută la excluderea altor afecțiuni, cum ar fi pneumonia.

Teste de spută

• Pot determina dacă infecția este bacteriană sau virală.

Spirometrie

• Un test de funcție pulmonară utilizat pentru a evalua capacitatea respiratorie, mai ales dacă se suspectează bronșită cronică sau BPOC.

Teste de sânge sau gazometrie arterială

• Indicate în cazuri severe, pentru a evalua nivelul de oxigen din sânge.

Tratamentul bronșitei

Bronșită acută

De obicei, bronșita acută se vindecă de la sine, iar tratamentul este simptomatic:

• Antipiretice și analgezice: Paracetamol sau ibuprofen pentru febră și dureri.
• Hidratare intensă: Ajută la subțierea mucusului.
• Odihnă: Este esențială pentru recuperare.
• Inhalatoare bronhodilatatoare: Dacă apar dificultăți de respirație.
• Antibioticele sunt prescrise doar dacă se confirmă o infecție bacteriană.

Bronșită cronică

Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și prevenirea agravării:

• Renunțarea la fumat: Primul și cel mai important pas.
• Medicamente bronhodilatatoare: Administate inhalator, pentru a deschide căile respiratorii.
• Corticosteroizi inhalatori: Reduc inflamația.

Terapia cu oxigen: În cazuri severe, pentru pacienții cu niveluri scăzute de oxigen.

Reabilitare pulmonară: Include exerciții de respirație și consiliere nutrițională.

Prevenția bronșitei

Vaccinarea:

• Vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic ajută la reducerea riscului de infecții respiratorii.
• Renunțarea la fumat: Reduce dramatic riscul de bronșită cronică și alte boli pulmonare.
• Evitarea expunerii la iritanți: Cum ar fi fumul, praful și substanțele chimice.
• Spălarea frecventă a mâinilor: Previne răspândirea virusurilor care pot provoca bronșită acută.
• Întărirea sistemului imunitar: Printr-o dietă sănătoasă, somn suficient și exerciții fizice regulate.

Când să consulți un specialist?

Trebuie să mergi la medic dacă:

• Tusea persistă mai mult de 3 săptămâni.
• Observi sânge în spută.
• Respirația devine dificilă sau șuierătoare.
• Ai febră mare care nu scade cu tratament obișnuit.
• Simptomele tale interferează semnificativ cu viața zilnică.

Un medic pneumolog este specialistul ideal pentru gestionarea cazurilor complexe sau cronice de bronșită. În cazurile acute, medicul de familie îți poate oferi îngrijirea necesară.

Ai grijă de sănătatea plămânilor tăi! Dacă te confrunți cu simptomele descrise mai sus, nu amâna vizita la medic. Diagnosticul și tratamentul timpuriu fac diferența între o recuperare rapidă și complicații serioase.

Referințe:

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

Centers for Disease Control and Prevention (CDC)

National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI)

American Lung Association