Pneumonia. Tot ce trebuie să știi despre simptome și tratament

• Tuse persistentă.
• Adesea productivă, cu spută de culoare galben-verzuie, maronie sau uneori cu urme de sânge.
• Dificultăți de respirație.
• Respirație rapidă sau superficială, senzație de sufocare sau incapacitatea de a respira profund.
• Febră ridicată.
• De obicei peste 38°C, asociată cu frisoane și transpirații.
• Durere toracică.
• Resimțită mai ales în timpul respirației profunde sau al tusei, din cauza inflamației țesutului pulmonar.
• Oboseală extremă și slăbiciune.
• Energia scade semnificativ, iar pacientul poate avea dificultăți în realizarea activităților zilnice.
• Simptome de tip gripal: durere musculară, dureri de cap, dureri articulare, în special în cazul pneumoniei virale.
• Cianoza: tentă albăstruie a pielii sau a buzelor, indicând niveluri scăzute de oxigen în sânge.
• Confuzie sau dezorientare.
• Frecventă la vârstnici, fiind un semn de oxigenare insuficientă sau de infecție severă.

• Copiii mici pot avea respirație accelerată, gemete la expir, refuz de a mânca și letargie.
• Vârstnicii pot avea simptome mai subtile, cum ar fi confuzia sau agravarea bolilor cronice preexistente, fără febră evidentă.

• Istoric medical: Medicul va întreba despre simptome (tuse, febră, dificultăți de respirație, dureri toracice) și factorii de risc (fumat, boli cronice, expunere recentă la persoane bolnave).
• Examinare clinică: Medicul va asculta plămânii cu un stetoscop pentru a detecta: zgomote anormale, cum ar fi crepitațiile (pocnituri fine) sau murmur pulmonar diminuat în zonele afectate.

• Radiografia toracică: Este standardul de aur pentru diagnostic. Evidențiază zonele opace din plămâni (indicând inflamație sau lichid). Ajută la diferențierea pneumoniei de alte afecțiuni pulmonare (cum ar fi edemul pulmonar sau cancerul).
• Tomografia computerizată (CT): Recomandată în cazurile complexe sau dacă radiografia nu oferă informații clare.

• Hemoleucograma completă: Număr crescut de leucocite indică o infecție bacteriană; valori normale sau scăzute pot sugera o cauză virală sau imunodepresie.
• Proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): Markerii inflamatori pot indica severitatea infecției.
• Analizele de gazometrie arterială: Evaluează nivelul de oxigen și dioxid de carbon în sânge, mai ales la pacienții cu dificultăți severe de respirație.

• Culturi din spută: Identifică agentul patogen bacterian și sensibilitatea la antibiotice.
• Testele PCR și antigen: Detectează agenți virali, precum SARS-CoV-2, virusul gripal sau virusul respirator sincițial (RSV).
• Hemoculturi: Indicate dacă se suspectează septicemie; ajută la detectarea bacteriilor în sânge.

• Bronhoscopia: Utilizată pentru a colecta probe direct din căile respiratorii în cazuri severe sau atipice.
• Toracocenteza: Dacă există lichid pleural (efuziune pleurală), acesta poate fi extras și analizat pentru a identifica infecția.

• Antibioticele sunt tratamentul de bază (ex: amoxicilină, azitromicină sau levofloxacină). Este important să urmezi întregul ciclu de tratament chiar dacă simptomele dispar.
• În cazurile severe, spitalizarea poate fi necesară pentru administrarea intravenoasă a medicamentelor și oxigenoterapie.

• De regulă, se tratează simptomatic (antipiretice, analgezice, hidratare).
• În cazurile de gripă sau COVID-19, antiviralele specifice (ex: oseltamivir pentru gripă) pot fi eficiente.

3. Pneumonie fungică

• Este tratată cu antifungice, cum ar fi fluconazolul sau itraconazolul, însă acest tip este mai rar și afectează mai ales persoanele imunocompromise.

• Vaccinarea: Vaccinul pneumococic (ex: Prevnar 13, Pneumovax 23) pentru protecția împotriva Streptococcus pneumoniae.
• Vaccinul antigripal, pentru a reduce riscul pneumoniei secundare gripei. Vaccinul anti-COVID-19, important pentru prevenirea pneumoniilor severe asociate SARS-CoV-2.
• Igiena riguroasă: Spală-te frecvent pe mâini și evită contactul cu persoane bolnave.
• Renunțarea la fumat: Fumatul deteriorează plămânii și crește riscul de infecții respiratorii.
• Întărirea sistemului imunitar: Adoptă o dietă echilibrată, bogată în vitamine (în special vitamina C și zinc).
• Fă exerciții fizice regulate și asigură-te că dormi suficient.

• Începe cu medicul de familie, care poate face o primă evaluare și îți poate recomanda analize sau investigații.
• Pneumologul este specialistul care se ocupă de diagnosticarea și tratamentul bolilor pulmonare.
• În situații severe, mergi direct la urgență.