Beneficiile ascunse în terapia cu animale

Terapia Asistată de Animale (TAA) și Educația Asistată de Animale (EAA) sunt mai mult decât simple metode terapeutice sau educaționale – ele sunt un apel la esența noastră comună, o reîntoarcere către legătura primară dintre om și natură. Într-o lume care cere din ce în ce mai mult echilibru între minte, trup și suflet, aceste practici ne oferă o perspectivă autentică asupra dezvoltării personale. Ele explorează nu doar conexiunea vizibilă dintre om și animal, ci și armonia invizibilă, evidențiată prin descoperiri revoluționare, precum sincronizarea neuronală între specii.

Aceste inițiative se așază la granița dintre știință și experiență umană, redefinind modul în care interacționăm și evoluăm. Dar cu orice drum către descoperire, apar provocări. De la selectarea animalelor potrivite, până la personalizarea intervențiilor pentru beneficiari diverși, succesul acestor metode cere adaptabilitate, răbdare și expertiză. Totuși, adevărata valoare a TAA și EAA constă în capacitatea lor de a ne provoca să gândim dincolo de barierele convenționale și să învățăm de la natură ceea ce adesea uităm: că dezvoltarea începe acolo unde încrederea întâlnește compasiunea.

Această analiză aduce în prim-plan nu doar impactul acestor practici, ci și complexitatea lor, oferindu-ne o imagine clară a potențialului extraordinar al unei colaborări interspecii care poate transforma sănătatea mentală și evoluția noastră personală.

Ce este Terapia Asistată de Animale (TAA)?

Terapia Asistată de Animale reprezintă o intervenție terapeutică structurată în care animalele, atent selectate și instruite, sunt integrate în procesul de tratament pentru a susține recuperarea sau dezvoltarea personală. Animalele utilizate în TAA includ câini, cai, pisici și alte specii care prezintă un comportament adecvat pentru interacțiunile ghidate de specialiști. Spre deosebire de simpla interacțiune cotidiană om-animal, TAA presupune un plan terapeutic clar, condus de experți precum psihologi, terapeuți ocupaționali, consilieri pentru dezvoltare personală sau educatori.

Obiectivele TAA variază în funcție de nevoile individuale, dar includ reducerea stresului și anxietății, dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, îmbunătățirea funcțiilor cognitive și motorii, precum și promovarea unui sentiment de apartenență și siguranță.

Beneficiile documentate ale TAA

Efectele benefice ale TAA sunt extinse și se aplică unor categorii diverse de persoane, incluzând copii, adulți și seniori.

În cazul tulburărilor de anxietate și stres, studiile arată că interacțiunea cu un animal poate reduce nivelul hormonului de stres, cortizolul, și induce stări de relaxare. Actul de a mângâia un câine, spre exemplu, duce la reglarea ritmului cardiac și a respirației. Pentru copiii și adolescenții cu ADHD, activitățile structurate cu animale îmbunătățesc concentrarea, gestionează mai bine frustrarea și stimulează capacitatea de autoreglare.

În ceea ce privește depresia, TAA sprijină persoanele să-și construiască rutine zilnice și să-și găsească motivația prin responsabilitatea față de un animal. Acceptarea necondiționată oferită de animale contribuie la reducerea sentimentelor de vinovăție sau izolare. În cazul tulburărilor din spectrul autist (TSA), animalele creează un canal de comunicare alternativ, facilitând interacțiunile sociale autentice. De exemplu, un câine de terapie poate încuraja un copil cu autism să stabilească contact vizual sau să își exprime emoțiile.

Această interacțiune terapeutică profundă este susținută de fenomene neurologice care ilustrează sincronizarea între om și animal, confirmând legătura unică dintre cele două specii.

Pentru persoanele care suferă de PTSD (tulburare de stres post-traumatic), prezența unui animal oferă sprijin emoțional constant, reducând simptomele hipervigilenței și frecvența retrăirilor traumatice.

Totuși, TAA nu este lipsită de provocări. În unele cazuri, procesul de selectare a animalelor poate fi complicat, necesitând antrenamente riguroase și costisitoare. În plus, efectele benefice pot varia în funcție de personalitatea beneficiarului și de nivelul său de deschidere emoțională. De asemenea, anumite tulburări severe sau istorii traumatice complexe pot necesita intervenții suplimentare pentru ca TAA să fie eficientă.

Rolul sincronizării neurologice în TAA și EAA

Un studiu revoluționar realizat de cercetătorii chinezi a relevat că interacțiunile dintre oameni și câinii lor determină sincronizarea activității cerebrale în regiunile frontale și parietale. Este pentru prima dată când se demonstrează existența unei astfel de legături neuronale între specii diferite. Fenomenul de sincronizare neuronală este declanșat de comportamente precum privirea mutuală și mângâierea.

Sincronizarea neuronală reprezintă un fenomen prin care activitatea cerebrală a două ființe, în acest caz un om și un animal, devine sincronizată în timpul interacțiunilor emoționale pozitive. Acest lucru poate fi comparat cu două instrumente muzicale care, odată acordate, creează o armonie perfectă.

Privirea directă dintre un om și un câine activează simultan regiunile cerebrale asociate conexiunii emoționale și atenției, iar mângâierea intensifică această activitate, sporind sentimentele de siguranță și empatie. Studiile sugerează că oamenii inițiază această sincronizare prin gesturi afectuoase, iar câinii răspund instinctiv.

Implicațiile terapeutice ale acestui fenomen sunt semnificative, mai ales pentru tulburările caracterizate de dificultăți de conexiune socială, cum ar fi autismul sau tulburarea de stres post-traumatic (PTSD). Sincronizarea neuronală reduce inhibițiile emoționale ale beneficiarului și facilitează acceptarea sprijinului terapeutic.

Un alt aspect fascinant al cercetării este relevarea activității cerebrale sincronizate între câini și oameni în timpul contactului vizual, fenomen cunoscut sub numele de cuplare neuronală. Deși această sincronizare a fost observată anterior în interacțiunile din cadrul aceleiași specii, prezența sa între specii diferite scoate în evidență relația unică dintre oameni și câini. Familiaritatea dintre câine și stăpân accentuează alinierea regiunilor cerebrale responsabile de atenție și concentrare.

Este bine documentat faptul că câinii își ajustează comportamentele pentru a se sincroniza cu cele ale oamenilor. Aceste ajustări comportamentale au la bază procese cognitive și neuronale similare cu cele din rezonanța motorie la oameni. La oameni, perceperea și executarea unei acțiuni activează simultan reprezentările motorii ale acelei acțiuni, fenomen facilitat de neuronii oglindă. Aceștia se activează atât când un individ execută o acțiune, cât și când observă aceeași acțiune. În mod similar, sincronizarea comportamentală a câinilor poate avea la bază mecanisme neuronale comparabile, care le permit să se adapteze în timp real la comportamentele oamenilor.

Interacțiunea dintre oameni și animale

Cercetările arată că interacțiunea în relația dintre oameni și animale: interacțiunea afectuoasă cu un animal de companie (precum mângâierea unui câine sau unei pisici) poate crește nivelul de oxitocină atât la om, cât și la animal. Da, biofilia poate contribui la creșterea nivelului de oxitocină, hormon cunoscut pentru rolul său în relaționarea socială, reducerea stresului și inducerea stării de bine.

Legătura dintre biofilie și generarea de oxitocină poate fi comparată, în mod interesant, cu mecanismele care apar în relația dintre mamă și copil. În ambele cazuri, este vorba despre o conexiune profundă, instinctuală, care aduce beneficii biologice și emoționale semnificative.

În sprijinul acestei teorii, cercetătorii de la UCLA au observat că perechile de animale se sincronizează în timpul situațiilor sociale. Pisicile, de asemenea, formează legături emoționale puternice cu oamenii lor, iar studiile recente sugerează că acestea pot reacționa similar la comportamente afectuoase, cum ar fi mângâierea și privirea directă. Deși interacțiunile dintre pisici și oameni nu au fost studiate la fel de detaliat ca cele cu câinii, cercetările sugerează că pisicile pot experimenta o sincronizare cerebrală similară în momente de interacțiune socială intensă.

Sincronizarea nu doar că variază în funcție de tipul interacțiunii, dar nivelul acesteia prezice intensitatea și frecvența interacțiunilor viitoare. Studiul arată că sincronizarea cerebrală este influențată de comportamentul dominant, care modelează reacțiile și ajustările partenerului social.

Aceste descoperiri deschid noi perspective asupra modului în care conexiunile dintre oameni și animale pot fi valorificate în terapii, educație și înțelegeri mai profunde ale relațiilor interspecifice.

Datorită acestui fenomen, animalele devin parteneri valoroși nu doar în terapie, ci și în educație, ajutând la dezvoltarea abilităților sociale, cognitive și emoționale.

Educația Asistată de Animale (EAA)

În context educațional, animalele devin parteneri în procesul de învățare. Educația Asistată de Animale are ca scop dezvoltarea abilităților cognitive, emoționale și sociale ale elevilor. Un exemplu comun este utilizarea câinilor de terapie în activitățile de lectură, care ajută copiii să-și reducă anxietatea legată de citit în fața colegilor. Alte activități, precum îngrijirea animalelor, încurajează empatia, răbdarea și responsabilitatea. În plus, interacțiunea cu animalele poate îmbunătăți concentrarea și abilitățile de rezolvare a problemelor, oferind elevilor o abordare practică și motivațională în procesul de învățare. De asemenea, prezența animalelor creează un mediu mai relaxant și plin de înțelegere, în care elevii se simt sprijiniți să-și depășească temerile și provocările personale.

Biofilia poate avea un rol important în reducerea agresivității și prevenirea dezvoltării tulburărilor de personalitate antisocială, prin efectele sale benefice asupra reglării emoționale, formării empatiei și dezvoltării conexiunii sociale. Relația cu natura stimulează procese psihologice și neurobiologice care contracarează factorii de risc asociați comportamentelor antisociale și agresivității.

Legătura cu natura stimulează empatia, un factor esențial în prevenirea comportamentelor antisociale. Conectarea cu alte forme de viață, precum plantele și animalele, ajută la dezvoltarea sensibilității față de nevoile altora.

Ipoteza biofiliei și TAA

Biofilia, un termen popularizat de biologul Edward O. Wilson în 1984, se referă la tendința umană de a căuta și de a se conecta cu natura și cu alte forme de viață. Conceptul sugerează că, având rădăcini evoluționare adânci, oamenii au o atracție înnăscută față de medii naturale și față de alte specii, o legătură care are un impact semnificativ asupra bunăstării noastre fizice și psihologice.

Această legătură profundă cu natura nu se limitează doar la peisaje naturale, ci include și interacțiuni cu animale, plante și ecosisteme. Oamenii au o capacitate de a recunoaște și de a răspunde la stimulii naturali într-un mod care susține sănătatea și echilibrul. De exemplu, cercetările au arătat că timpul petrecut în aer liber, în mijlocul naturii, poate reduce stresul, îmbunătăți starea de spirit și chiar sprijini funcțiile cognitive. Terapeuții  susțin că natura oferă nu doar o sursă de refugiu și reîncărcare, dar și un cadru care stimulează creativitatea, gândirea clară și înțelegerea empatică a altor ființe.

Pe lângă beneficiile emoționale și psihologice, biofilia are și implicații ecologice. În contextul schimbărilor climatice și al pierderii biodiversității, recunoașterea biofiliei poate inspira oameni să apere mai activ mediile naturale și să cultive relații sustenabile cu planeta. Astfel, biofilia este considerată nu doar o reacție instinctivă, ci și o componentă importantă a unui comportament responsabil față de mediul înconjurător.

În ultimii ani, interesul pentru biofilie a crescut semnificativ în domeniul arhitecturii și urbanismului. Conform principiilor designului biofilic, integrarea elementelor naturale în spațiile urbane poate sprijini sănătatea mentală și fizică a locuitorilor, prin utilizarea luminii naturale, plantelor sau a materialelor organice. Aceste concepte se bazează pe ideea că oamenii se simt mai bine într-un mediu care reflectă, în mod simbolic sau literal, legătura noastră profundă cu natura.

Astfel, biofilia nu este doar o dorință sau o fantezie, ci o realitate biologică și psihologică care ne influențează modul în care trăim și interacționăm cu lumea din jurul nostru.

Contraindicații și precauții

TAA nu este potrivită pentru toți indivizii. Persoanele cu fobii severe față de animale, alergii sau tulburări mentale care pot pune în pericol siguranța animalelor nu ar trebui să participe la astfel de intervenții. Este esențial ca sesiunile să fie supervizate de specialiști, pentru a garanta siguranța și eficiența.

În plus, trebuie realizată o evaluare atentă a compatibilității dintre beneficiar și animal, pentru a preveni stresul sau reacțiile neprevăzute de ambele părți. De asemenea, selecția animalelor implicate în TAA trebuie să respecte criterii stricte, asigurându-se că acestea sunt sănătoase, bine dresate și confortabile în interacțiunile cu oamenii.

Concluzii și direcții viitoare

Terapia Asistată de Animale și Educația Asistată de Animale oferă oportunități extraordinare pentru dezvoltarea umană. Descoperirile recente privind sincronizarea neuronală între oameni și animale sugerează că această conexiune este mai profundă decât s-a crezut anterior, deschizând noi posibilități pentru intervenții mai eficiente în sănătatea mentală și educație.

Relația unică dintre om și animal rămâne un instrument valoros pentru construirea unui mediu mai empatic, sănătos și conectat. Pe măsură ce cercetările continuă, aceste practici ar putea fi integrate pe scară largă în programele terapeutice și educaționale, contribuind la îmbunătățirea calității vieții pentru diverse categorii de persoane. În plus, dezvoltarea unor politici și inițiative care să susțină utilizarea animalelor în astfel de contexte poate crea un impact semnificativ atât la nivel individual, cât și comunitar.

Animalele joacă un rol esențial în dezvoltarea personală, oferindu-ne lecții despre empatie, răbdare și conexiunea cu natura. Prin interacțiunile cu acestea, învățăm să fim mai conștienți de propriile emoții și să gestionăm stresul într-un mod mai echilibrat. Totodată, prezența animalelor ne poate învăța importanța responsabilității și a îngrijirii, contribuind astfel la formarea unui caracter mai puternic și mai echilibrat.

Conexiunea dintre om și animal nu este doar o simplă interacțiune, ci o punte între lumi. Este o reamintire a faptului că, în mijlocul complexității vieții moderne, legăturile primare bazate pe afecțiune și încredere au puterea de a vindeca. Poate că în această relație găsim cheia unei lumi mai empatice, în care colaborarea dintre specii ne învață să trăim mai autentic.

Referințe

Romedic. (2023). Neuronal synchronization between humans and dogs. Disponibil la Romedic.

Frontiers in Psychology. (2020). Human-dog interaction. Disponibil la Frontiers in Psychology.

Neuroscience News. (2023). Brain synchronization between humans and dogs. Available at Neuroscience News.

Science Alert. (2023). Study on brain synchronization. Disponibil la Science Alert.

Newsweek. (2023). The impact of dog petting on brain waves. Disponibil la Newsweek.

Medwin Publishers. (2023). Symbiotic relationship between humans and cats: Its psychological and physiological benefits. Disponibil la Medwin Publishers.

UCLA Newsroom. (2023). Brains of animal pairs synchronize during social interaction. Disponibil la UCLA Newsroom.

MDPI. (2023). The role of biophilia in interhuman and animal interactions. Disponibil la MDPI.