Temperaturi anormale în sezonul rece: Ce efecte au asupra sănătății

Temperaturile anormal de ridicate în sezonul rece sunt un fenomen tot mai frecvent, cauzat de schimbările climatice globale. Deși mulți consideră temperaturile mai blânde din timpul iernii ca fiind benefice, acestea pot avea consecințe semnificative asupra sănătății publice. 

Impactul temperaturilor crescute asupra sănătății

Creșterea răspândirii bolilor infecțioase

Temperaturile mai calde pot afecta ciclul natural al agenților patogeni și vectorilor acestora:

• Virusuri respiratorii: În condiții mai calde, virusuri precum gripa și SARS-CoV-2 pot avea modele de circulație diferite, crescând riscul de expunere continuă.
• Infecții transmise de vectori: Țânțarii și căpușele își extind perioada de activitate în timpul iernilor calde, favorizând răspândirea bolilor precum boala Lyme sau virusul West Nile.

Exacerbarea bolilor cronice

Bolile cardiovasculare: Variabilitatea termică poate crește riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale.

Bolile respiratorii: Creșterea poluării atmosferice, asociată cu temperaturile crescute, poate agrava afecțiuni precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Poluarea aerului și efectele asupra plămânilor

Temperaturile ridicate contribuie la formarea ozonului la nivelul solului și la acumularea particulelor fine (PM2.5), afectând calitatea aerului. Expunerea pe termen lung poate cauza:

• Inflamație pulmonară.
• Creșterea riscului de infecții respiratorii.
• Deteriorarea funcției pulmonare la copii și vârstnici.

Afectarea sistemului imunitar

Temperaturile mai calde pot interfera cu ritmul sezonier al sistemului imunitar, lăsând organismul mai vulnerabil la infecții. În mod normal, frigul stimulează anumite răspunsuri imunitare, iar absența acestuia poate afecta rezistența organismului.

Impact asupra sănătății mentale

Tulburări de adaptare: Schimbările climatice bruște pot induce stres, anxietate sau depresie.

Perturbarea ritmului circadian: Temperaturile crescute pot modifica modelele de somn, afectând sănătatea mentală și fizică.

Perturbarea ecosistemelor alimentare

Temperaturile ridicate pot afecta agricultura, ducând la fluctuații în aprovizionarea cu alimente și la modificarea valorii nutriționale a acestora. Acest lucru poate cauza deficiențe nutriționale, mai ales în rândul grupurilor vulnerabile.

Populațiile cu risc crescut

Vârstnicii: Sunt mai susceptibili la evenimente cardiovasculare și respiratorii.

Copiii: Sistemul lor imunitar este în curs de dezvoltare, fiind mai vulnerabili la infecții.

Persoanele cu boli cronice: Afecțiunile existente, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, pot fi exacerbate.

Persoanele din zone urbane: Efectul de "insulă termică urbană" agravează impactul temperaturilor crescute.

Strategii pentru reducerea impactului asupra sănătății

Monitorizarea sănătății publice

Instituțiile sanitare trebuie să adapteze sistemele de supraveghere pentru a identifica rapid focarele de boli infecțioase sau alte probleme asociate.

Prevenția și educația

• Promovarea măsurilor de igienă respiratorie.
• Informarea publicului despre riscurile asociate temperaturilor crescute.

Îmbunătățirea calității aerului

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea surselor de energie regenerabilă pot contribui la diminuarea poluării.

Adoptarea unui stil de viață sănătos

• Menținerea unei diete echilibrate pentru susținerea sistemului imunitar.
• Practicarea activităților fizice adaptate condițiilor meteo.

Adaptarea infrastructurii urbane

Crearea spațiilor verzi și reducerea suprafețelor asfaltate pentru diminuarea efectului de insulă termică.

Temperaturile crescute din sezonul rece reprezintă o provocare emergentă pentru sănătatea publică, având efecte directe și indirecte asupra organismului. Creșterea incidenței bolilor infecțioase, exacerbarea bolilor cronice și impactul asupra sănătății mentale subliniază nevoia unor măsuri integrate de prevenție și adaptare.

Temperaturile anormale în sezonul rece pot avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre, afectând atât sistemul respirator, cât și cardiovascular, în special la persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii sau cei cu afecțiuni preexistente. Fie că vorbim de căldura excesivă sau de fluctuațiile bruște de temperatură, corpul nostru trebuie să se adapteze rapid, iar acest lucru poate duce la stări de disconfort sau chiar la complicații grave.

Este esențial să fim atenți la semnalele corpului nostru și să adoptăm măsuri de protecție adecvate în fața condițiilor climatice extreme. Dacă resimțiți simptome precum dificultăți de respirație, oboseală excesivă, dureri de cap sau stări de rău care persistă, este important să nu le ignorați și să consultați medicul de familie. Acesta poate oferi recomandări și tratamente specifice pentru a preveni eventualele complicații și pentru a vă ajuta să faceți față mai ușor acestor schimbări de temperatură.

Menținerea unui stil de viață sănătos, protejarea corespunzătoare împotriva condițiilor extreme și monitorizarea stării de sănătate sunt esențiale pentru a depăși sezonul rece fără probleme. În caz de îngrijorări sau simptome persistente, nu ezitați să cereți sfatul unui medic specialist!

Referințe

World Health Organization (WHO). Climate change and health. Accesat la: https://www.who.int.

European Environment Agency (EEA). Impacts of climate change on human health in Europe. Raport, 2022.

Romanello, M., et al. (2021). The 2021 Report of the Lancet Countdown on health and climate change: code red for a healthy future. Lancet.

US Environmental Protection Agency (EPA). Air Quality and Climate Change. Accesat la: https://www.epa.gov.

Balbus, J. M., et al. (2020). Climate Change and Human Health. Annual Review of Public Health.