Simptomele unui infarct miocardic

Infarctul miocardic, cunoscut și sub denumirea de atac de cord, reprezintă o urgență medicală majoră și poate prezenta numeroase riscuri pentru sănătatea pacientului.

Iată câteva dintre aceste riscuri:

Insuficiență cardiacă: infarctul miocardic poate deteriora permanent mușchiul inimii, ceea ce va duce la insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu poate pompa suficient sânge, pentru a satisface necesitățile organismului.

Aritmii cardiace: infarctul miocardic poate perturba ritmul cardiac normal, crescând riscul de apariție a aritmiilor cardiace, cum ar fi fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară.

Leziuni ale valvei cardiace: în unele cazuri, infarctul miocardic poate provoca leziuni ale valvei cardiace, care duc la insuficiență valvulară și alte complicații.

Tromboză și embolie: formarea de cheaguri de sânge în inimă în urma unui infarct miocardic poate crește riscul de tromboză și embolie, care vor afecta alte organe și țesuturi.

Complicații ale intervențiilor terapeutice: procedurile de tratament, cum ar fi angioplastia coronariană sau bypass-ul coronarian, pot prezenta riscuri de complicații, cum ar fi sângerare, infecții sau leziuni ale vaselor de sânge.

Tulburări psihologice și sociale: infarctul miocardic are un impact semnificativ asupra stării psihologice și a calității vieții pacientului, determinând anxietate, depresie sau modificări ale relațiilor sociale.

Moartea: Infarctul miocardic poate fi fatal în unele cazuri, în special dacă nu este tratat prompt sau dacă este sever.

Identificare și simptome

Este foarte important să recunoaștem semnele și simptomele infarctului miocardic, deoarece promptitudinea în acordarea tratamentului poate salva vieți.

Semne și simptome

Infarctul miocardic poate prezenta o varietate de semne și simptome, iar acestea variază în funcție de gravitatea afecțiunii și de persoana afectată. Printre cele mai comune semne și simptome se numără:

• Durere sau disconfort în piept: unul dintre cele mai caracteristice semne ale infarctului miocardic este senzația de durere sau presiune în piept, care poate fi resimțită ca o senzație de strângere, arsură sau greutate. Durerea poate persista mai mult de câteva minute sau poate apărea și dispărea.

• Durere radiind spre alte zone: durerea inițială din piept poate să se extindă și să radieze către alte părți ale corpului, cum ar fi brațele, spatele, gâtul, maxilarul sau stomacul.

• Dispnee: persoanele care suferă un infarct miocardic prezintă dificultăți în respirație sau senzație de sufocare, chiar și în timpul repausului sau al activităților ușoare.

• Transpirații și senzație de greață: infarctul miocardic poate fi însoțit de transpirații excesive și senzație de greață sau vărsături.

• Oboseală inexplicabilă: mulți pacienți care suferă un infarct miocardic resimt oboseală severă sau slăbiciune generală, chiar și în absența unor activități fizice intense.

• Anxietate sau senzație de panică: infarctul miocardic poate declanșa anxietate severă sau senzație de panică în cazul anumitor persoane.

Principalele cauze și factori de risc

Infarctul miocardic este adesea rezultatul unei combinații de factori de risc și condiții subiacente. Printre principalele cauze și factori de risc se numără:

• Ateroscleroza: depunerile de plăci de grăsime în arterele coronariene pot îngusta sau bloca fluxul de sânge către inimă, cauzând un infarct miocardic.

• Hipertensiunea arterială: presiunea arterială ridicată crește riscul de leziuni ale arterelor coronariene și de infarct miocardic.

• Fumatul: fumatul crește riscul de formare a plăcilor de grăsime în artere și de formare a cheagurilor de sânge.

• Diabetul zaharat: persoanele cu diabet zaharat sunt expuse unui risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic.

• Nivelurile ridicate de colesterol în sânge: colesterolul ridicat poate contribui la formarea plăcilor de grăsime în artere.

• Sedentarismul: lipsa activității fizice regulate poate crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic.

Tratament și intervenții

Tratamentul infarctului miocardic implică adesea o intervenție urgentă pentru restabilirea fluxului de sânge către mușchiul inimii și prevenirea complicațiilor ulterioare. Opțiunile de tratament includ:

• Angioplastie cu balon și stent: procedura implică introducerea unui cateter în artera coronariană blocată, urmată de inflarea unui balon pentru a deschide artera și plasarea unui stent pentru a menține deschiderea.

• Medicație: medicamentele precum trombolitice, antiagregante plachetare și beta-blocante pot fi administrate pentru a ajuta la restabilirea fluxului de sânge, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și pentru a reduce stresul asupra inimii.

• Reabilitare cardiacă: programul de reabilitare cardiacă ajută pacienții să își îmbunătățească starea fizică și să învețe tehnici de gestionare a stresului pentru a preveni recidiva infarctului miocardic.

Consultul periodic la medicul cardiolog joacă un rol semnificativ în detectarea și gestionarea precoce a unui infarct miocardic sau a factorilor de risc asociați. Iată câteva aspecte importante referitoare la aceste consultații periodice.

Evaluarea factorilor de risc

Istoricul medical: Medicul cardiolog va lua în considerare istoricul medical al pacientului, inclusiv antecedentele familiale și personale de boli cardiovasculare sau alte afecțiuni de sănătate care ar putea crește riscul de infarct miocardic.

Examinarea fizică: Examinarea fizică regulată poate ajuta la identificarea semnelor precoce ale problemelor cardiace, cum ar fi tensiunea arterială ridicată, bătăile neregulate ale inimii sau creșterea dimensiunii inimii.

Evaluarea factorilor de risc: Medicul va evalua factorii de risc individuali, cum ar fi fumatul, colesterolul ridicat, diabetul zaharat, obezitatea și sedentarismul, și va recomanda măsuri de gestionare a acestora.

Teste de Diagnostic

Electrocardiograma (ECG): Este o investigație importantă în diagnosticul infarctului miocardic, deoarece poate detecta modificări ale activității electrice a inimii.

Teste de sânge: Analizele de sânge, cum ar fi markerii cardiaci (de ex. troponina), pot fi utilizate pentru a evalua nivelurile anormale care vor indica leziuni ale miocardului.

Ecocardiograma: aceasta poate oferi imagini detaliate ale inimii, permițând medicului să evalueze funcția cardiacă și să detecteze eventuale anomalii structurale.

Teste de efort sau stres: Aceste teste ajută la evaluarea capacității inimii de a face față stresului și detectează eventuale probleme de flux sanguin către inimă în timpul activității fizice.

Recomandări

Consiliere privind stilul de viață: Medicul cardiolog va oferi recomandări privind modificările stilului de viață pentru reducerea riscului de infarct miocardic, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, renunțarea la fumat și creșterea nivelului de activitate fizică.

Monitorizare continuă: Pacienții cu risc crescut de infarct miocardic sunt monitorizați periodic pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a detecta orice schimbări sau complicații.

Consultul periodic la medicul cardiolog este esențial pentru monitorizarea sănătății inimii și prevenirea infarctului miocardic. Prin evaluarea factorilor de risc, efectuarea testelor de diagnostic și furnizarea de consiliere și management adecvat, medicul contribuie la menținerea sănătății inimii și reducerea riscului de complicații grave.

Referințe:

• American Heart Association. (2022). Heart Attack Symptoms in Women.

• Mayo Clinic. (2022). Heart Attack.

• World Health Organization. (2020). Cardiovascular diseases (CVDs).

• National Heart, Lung, and Blood Institute. (2021). Heart Attack.

• American College of Cardiology. (2020). Management of Acute Myocardial Infarction.