Răceală sau gripă? Când e timpul să suni medicul?

• Contact direct: Atingerea mâinilor sau a obiectelor contaminate (telefoane, clanțe).
• Picături respiratorii: Tusea sau strănutul unei persoane infectate eliberează particule virale în aer.
• Simptomele răcelii.

• Rinoree (nas care curge) sau nas înfundat: este unul dintre primele semne, cauzat de inflamarea mucoasei nazale.
• Durere în gât: apare frecvent la debutul răcelii.
• Strănut: reacție naturală a organismului pentru a elimina iritanții din nas.
• Tuse ușoară: de obicei, apare din cauza acumulării de mucus în gât.
• Oboseală moderată: organismul luptă împotriva virusului, ceea ce poate provoca o senzație de slăbiciune.
• Febră scăzută sau absentă: răceala rar cauzează febră mare. Dacă temperatura crește semnificativ, ar putea fi un semn de gripă sau infecție bacteriană.

• Febră mare (peste 38°C) care persistă mai mult de 3 zile.
• Durere intensă în gât, urechi sau sinusuri.
• Dificultăți de respirație sau senzație de presiune toracică.
• Tuse severă sau care persistă peste 2 săptămâni.

• Picături respiratorii: tusea, strănutul sau vorbitul eliberează particule virale în aer.
• Contact direct: atingerea obiectelor contaminate (telefon, clanțe, tastaturi) urmată de atingerea feței.
• Contact strâns: persoanele infectate sunt contagioase cu 1-2 zile înainte de apariția simptomelor și până la 5-7 zile după.

• Febră mare (peste 38°C): Este unul dintre cele mai frecvente semne și durează între 3-5 zile.
• Frisoane: Sunt frecvente și apar odată cu febra.
• Tuse uscată: Persistă pe tot parcursul bolii și uneori și după recuperare.
• Dureri musculare și articulare: Se resimt în tot corpul, fiind uneori debilitante.
• Dureri de cap: Intense și localizate în frunte sau în zona ochilor.
• Oboseală extremă: Pacienții se simt epuizați chiar și după o activitate minimă.
• Durere în gât și nas înfundat: Pot apărea, dar sunt mai puțin frecvente decât în cazul răcelii.

• Pneumonie: Cea mai frecventă complicație, poate fi virală sau bacteriană.
• Bronșită: Inflamația căilor respiratorii inferioare, care agravează tusea.
• Sinuzită și otită medie: Infecții ale sinusurilor și urechii medii.
• Agravarea bolilor cronice: Gripa poate destabiliza afecțiuni precum diabetul sau insuficiența cardiacă.
• Encefalita virală: Inflamație cerebrală rară, dar severă.
• Sindromul de detresă respiratorie acută: O complicație care necesită terapie intensivă.

• Tratamentul gripei depinde de severitatea simptomelor și de riscul complicațiilor.
• Tratament simptomatic și remedii naturale.
• Hidratare: Consumul de apă, ceaiuri calde și supe ajută la menținerea hidratării și la ameliorarea disconfortului.
• Odihnă: Este esențială pentru recuperarea organismului.
• Medicamente simptomatice:

1. Respirație dificilă sau senzație de lipsă de aer: Acesta poate fi un semn al pneumoniei, bronșitei severe sau al unei reacții severe la infecția virală.
2. Febră foarte mare care nu scade cu tratament (peste 39°C pentru mai mult de 3 zile): Poate indica o infecție bacteriană secundară sau alte complicații.
3. Durere severă în piept sau presiune toracică: Acest simptom poate semnala probleme cardiace sau pulmonare.
4. Confuzie, letargie extremă sau dificultăți în trezire: Acestea sunt semne de complicații neurologice, cum ar fi encefalita virală.
5. Simptome severe sau prelungite (peste 10 zile fără ameliorare): Indică adesea o infecție bacteriană secundară, cum ar fi sinuzita sau otita medie.
6. Vărsături persistente sau incapacitate de a consuma lichide: Poate duce la deshidratare severă.
7. Erupții cutanate asociate febrei: Acest simptom poate apărea în unele cazuri de gripă severă sau alte infecții virale și necesită evaluare urgentă.

• Copii sub 5 ani, în special sub 2 ani;
• Persoanele de peste 65 de ani;
• Gravidele;
• Persoanele cu boli cronice (diabet, boli pulmonare, cardiovasculare);
• Imunocompromișii (pacienți cu HIV/SIDA, tratamente oncologice).

• Vaccinarea antigripală anuală: Este cea mai eficientă metodă de prevenție, recomandată tuturor, dar mai ales persoanelor din grupele de risc.
• Igiena personală: Spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoane bolnave și utilizarea batistelor de unică folosință reduc riscul de infectare.
• Stil de viață sănătos: Alimentația echilibrată, hidratarea corespunzătoare și somnul adecvat susțin imunitatea.

Deși răceala și gripa sunt afecțiuni comune, gripa are potențialul de a provoca complicații grave. Este important să recunoaștem simptomele și să știm când să căutăm medicul pneumolog potrivit pentru a solicita ajutor medical. Prevenția prin vaccinare și măsuri de igienă este esențială pentru a limita răspândirea acestor virusuri în comunitate.