Otita – cauze, diagnostic și tratament

Otita este o infecție/ inflamație localizată la nivelul urechii. Determinată de bacterii și viruși, se manifestă adesea la nivelul urechii. O infecție de acest tip poate avea consecințe grave asupra sănătății.  Urechea este împărțită în trei părți: respectiv urechea externă, medie și internă. Astfel, rezultă trei tipuri: otită externă, otită medie și otită internă.  

În funcție de tipul de otită cu care vă confruntați, se manifestă prin durere, febră, probleme de auz sau chiar pierderea auzului. Este foarte importantă conștientizarea faptului că, netratată, oricare tip de otită poate duce la complicații grave precum perforarea timpanului, pareză facială și chiar la infecții ale oaselor din jurul urechii sau ale creierului.

Otita externă 

Otita externă (otita înotătorului) are ca și cauză expunerea la umiditate. Adesea, înotătorii se confruntă cu această infecție deoarece ei sunt cei mai expuși la apă. Dacă aceștia utilizează și bețișoare de urechi pentru a se curăța, atunci există riscul să creeze “canale de acces” pentru bacterii care mai apoi provoacă inflamație, durere și tumefiere.

Otita medie

Apare atunci când o bacterie creează inflamație în spatele timpanului. Acest tip de otită este cel mai răspândit la copii și apare mai mult în timpul iernii și la începutul primăverii. Otita medie netratată are o evoluție rapidă și astfel determină simptome mai violente care duc la:

• otită medie acută: se manifestă prin durere la nivelul urechii, inflamație, febră în anumite cazuri.

• otită medie seroasă: pe măsură ce lichidul se acumulează la nivelul urechii, alături de durere și febră, poate apărea și scăderea auzului.

• otită medie cronică: secreții supurative, observându-se o scurgere de lichid de la nivelul urechii, uneori cu miros neplăcut, care în timp duce la pierderea parțială sau totală a auzului.

Otita internă

Otita internă este cunoscută și după denumirea de labirintită, pentru că infecția se instalează în zona labirintului urechii. De obicei, acest tip de otită trece de la sine. În cazul în care totuși simptomele avansează și se agravează, atunci trebuie să ajungeți la medicul ORL. 

Cauze

Otita externă

• umiditatea crescută;

• rănile cauzate de folosirea bețișoarelor de urechi și a dopurilor de urechi;

• afecțiuni dermatologice precum eczema, psoriazis ;

• purtarea căștilor;

• îndepărtarea frecventă a cerumenului, care protejează urechea;

• tratamentul chimioterapic;

• stresul;

• infecțiile bacteriene.

Otita medie

Este o afecțiune provocată de mai mulți factori, otita medie putând fi cauzată de agenți infecțioși, de alergeni și de mediu:

• scăderea imunității din cauza anumitor afecțiuni conexe (SIDA, diabet, boli autoimune)

• predispoziția genetică

• implanturi cohleare

• deficit de vitamina A

• agenți bacterieni

• alergii

Otita internă

Printre factorii de risc care pot predispune un individ  la acest tip de otită, se regăsesc:

• vârsta: din cauza dimensiunii și formei specifice, precum și ca urmare a faptului că sistemul imunitar este încă incomplet maturizat, copiii cu vârste între 6 luni și 2 ani sunt predispuși mai mult spre a dezvolta infecții ale urechii și otită

• factorii sezonieri: conform specialiștilor, otita se poate dezvolta mult mai frecvent iarna și toamna, ca urmare a creșterii umidității

• factorii alergeni: persoanele cu alergii sezoniere (la polen, de exemplu) prezintă un risc mai mare de a dezvolta otită

• modul de hrănire al sugarilor: bebelușii care sunt hrăniți cu biberonul, în special în timp ce stau întinși pe spate, tind să dezvolte otită mult mai des decât cei alăptați la sân (sugarii ce nu sunt alăptați la sân vor avea un sistem imunitar mult mai scăzut)

• calitatea scăzută a aerului: expunerea la fumul de tutun, precum și la nivelul ridicat de poluare crește riscul de a dezvolta un tip de otită

• igienă precară a urechii

• istoricul familial de otită în rândul părinților sau fraților

Diagnostic

Pentru a stabili tipul de otită și tratamentul corespunzător este absolut necesar un control efectuat de medicul ORL. În funcție de simptomele pe care le aveți acesta își va da seama despre ce este vorba și ce trebuie făcut. De asemenea, vă va examina cu otoscopul – dispozitiv cu lupă.

Specialistul ar putea efectua și un test denumit timpanometrie pentru a stabili dacă urechea funcționează corect. Un dispozitiv este introdus în interiorul canalului urechii, schimbând presiunea și făcând timpanul să vibreze. Testul măsoară modificările vibrațiilor și le înregistrează pe un grafic. Medicul interpretează rezultatele referitoare la buna funcționare a organului.

Dacă vă prezentați cu o otită care secretă lichid sau mucus din ureche, medicul vă poate lua și o mostră pentru a o testa în laborator și pentru a vedea cu ce tip de bacterie se confruntă organismul dumneavoastră.

Tratament

 Adesea, în tratarea otitei se utilizează antibiotic și picături, deoarece există o infecție în corp, însă în cazul otitei interne medicul vă poate prescrie și:

• antialgice: medicamente și picături auriculare pentru reducerea durerii

• antipiretice: pentru scăderea febrei 

• antivirale: pentru tratarea infecțiilor virale

În mod normal, vizitele la medicul ORL ar trebui să fie periodice, asta pentru a putea prevenii eventualele probleme sau pentru a interveni până când acestea se agravează. 

Dacă însă nu aveți posibilitatea de a ajunge la medic periodic, atunci este bine să țineți cont de următoarele aspecte, care pot preveni orice tip de infecție a urechii:

• Nu utilizați bețișoare/agrafe sau orice alte obiecte pe care le puteți introduce în ureche pentru a vă curăța.

• Curățați-vă urechea cu ajutorul unui colț de prosop după baie.

• După ce vă spălați părul, pentru a fi siguri că nu a rămas apă în urechi, treceți ușor cu feonul câteva secunde.

• Protejați-vă urechile atunci când înotați.

• Evitați purtarea căștilor.

• Curățați periodic urechea cu spray-uri specifice.