Medicii susțin că meteosensibilitatea este un fenomen medical

Milioane de oameni sunt dependenți de capriciile vremii. Pentru unii, vremea are doar un impact subtil asupra stării de spirit, energiei și cogniției. Alții se simt rău, chiar se mută în zone calde, deoarece au simțit că o clima rece îi afectează atât fizic, cât și la nivel psihologic. Până și cele mai optimiste persoane se pot confrunta cu efectele negative ale meteosensibilității.

Ce este meteosensibilitatea

Meteosensibilitatea este o tulburare afectivă sezonieră (TAS), după cum a denumit-o psihiatrul Norman E. Rosenthal. Potrivit acestuia, există o dificultate a adaptării organismului la schimbările vremii. Mulți oameni au stări confuze, fără legătură cu o boală specială. Ei sunt sensibili la căldură, vânt, ceață, ploi, nori, fulgere, ninsoare.

Așadar, aceasta nu este o boală, ci un strigăt de alarmă al organismului, o incapacitate de a face față rapid oscilațiilor vremii. I se mai spune și „răul de vreme”.

Comunitatea medicală susține că meteosensibilitatea nu este un mit, ci un fenomen real. Când este prea cald sau prea rece, unele boli existente deja în organism se pot acutiza. Deci apare o hipersensibilitate față de un anumit context climatic. 

Există și alte denumiri generice care se referă la disconfortul accentuat de perturbațiile climatice: meteodependența, meteoropatia, meteonevroza.

Cine este cel mai vulnerabil la schimbările de vreme

În urma studiilor privind impactul vremii asupra sănătătii, s-a constatat că o treime din locuitorii zonelor cu climă temperată manifestă sensibilitate la schimbările atmosferice. 

Astfel 40% din populație suferă de meteosensibilitate, de 3 ori mai frecventă la femei,  în special cele supuse sindromului premenstrual, dar și pentru că sunt mai emotive, comparativ cu bărbații. 

Copiii mici și adolescenții: ei se află în procesul de evoluție, încă nu și-au dezvoltat adaptabilitatea la condițiile climatice.

Persoanele în vârstă: nu pot să-și regleze cu ușurință temperatura corpului pentru că se află în procesul de involuție (bătrânețea).

Persoanele care suferă deja de simptome depresive și anxioase: variațiile climaterice pot influența tulburările psihice (meteonevroza); se pot instala deprimarea și melancolia.

Persoanele care suferă de patologii precum: reumatism, hipertensiune arterială, dureri de cap, astm, boli vasculare, dureri cronice, tulburări circulatorii, febra fânului (rinita alergică), anemie cu deficit de fier, scleroză multiplă, boli ale glandei tiroide, artrita.

Orice persoana sănătoasă, dar care are un stil de viață stresant și dezordonat.

Cum se manifestă meteosensibilitatea

19 Simptome frecvente ale meteodependenței:

• Deterioarea stării de spirit;

• Migrenele;

• Palpitațiile;

• Probleme respiratorii;

• Productivitatea scăzută;

• Instabilitatea emoțională;

• Dificultățile de somn (insomnie/somnolență);

• Capacitatea de muncă redusă;

• Senzația de sufocare;

• Deshidratarea;

• Predispoziție la suicid;

• Durerea în jurul cicatricilor sau rănilor mai vechi; 

• Mialgiile;

• Epuizarea și astenia; 

• Creșterea apetitului, în special pentru carbohidrați/zaharuri;

• Durerea reumatică și de articulații;

• Transpirațiile excesive;

• Disconfort digestiv; 

• Scăderea tensiunii arteriale.

Nu toți oamenii reacționează similar. Unii se simt devastați de semnalele fizice și psihice provocate de oscilațiile meteorologice. La persoanele care suferă deja de depresie sau de alte boli fizice, aceste simptome se intensifică. La persoanele sănătoase, unele indicii sunt ca o stare care se normalizează, odată ce organismul se adaptează noilor condiții. 

Cauze: temperaturile scăzute sau ridicate, precipitațiile și ceața, umiditatea, presiunea atmosferică, fluctuațiile termice severe (de la o zi la alta), radiațiile electromagnetice.

Specia umană a pierdut mare parte din aptitudinile înnăscute pe care le aveau strămoșii ei. Omul modern s-a rupt de contactul nemijlocit cu natura, în care meteosensibilitatea se manifesta în sensul ei originar. Parcă am devenit niște „plante de seră”. 

Relația cu mediul înconjurător nu este atât de simplă precum „rece = rău” sau „cald = bine”. Sistemul nervos simpatic reacționează sensibil și la schimbările rapide de temperatură, fiind responsabil de reacția „luptă sau fugi”, atunci când apar situații stresante sau periculoase. Schimbările sunt firești, dar nu toți le pot depăși fără dezechilibre în corp. 

De obicei, trecerea de la un anotimp la altul, de la ora de vară la cea de iarnă, influențează starea fizică și psihică. În ultimii ani, avem parte de schimbări bruște de temperatură (de la o zi la alta sau chiar în decursul unei singure zile), care suprasolicită organismul. Corpul nostru încearcă să facă față din scurt acestor modificări neașteptate.

Schimbările climatice pe termen lung, cum ar fi verile secetoase și iernile decalatate, vin în lunile în care organismul nu se mai așteaptă, fiind nevoit să se adapteze din mers la noile condiții. 

Presiunea atmosferică ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește reacțiile organismului. O presiune atmosferică normală este de 760 mmHg (coloană de mercur), dar poate crește sau scădea. Există în atmosferă variații pe care nu le remarcăm, însă când presiunea este foarte scăzută, simțim că parcă nu avem aer; ne cuprinde o stare de sfârșeală. Medicii spun că pacientii cu astm pot face crize severe, iar cei cu boli de inimă pot face infarct sau atac cerebral, pentru că tensiunea crește mult. 

O statistică SMURD arată o legatură între variațiile zilnice de temperatură și bolile cardiovasculare. În zilele cu scădere presională, numărul urgențelor cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât în celelalte zile. Când presiunea atmosferică crește, ritmul cardiac scade, iar sângele se oxigenează mai bine.  

Ceața, creșterea umidității îngreunează mult schimburile respiratorii, duc la scăderea oxigenului din aer și pot provoca tahicardii și amețeli. Când norii și ceața persistă, în special toamna și iarna, unii oameni nu sunt într-un confort existențial. Au un nivel energetic inferior, fără vlagă, datorită faptului că organismul răspunde la influențele atmosferice.

Zilele calde și umede ale verii ar putea fi de-a dreptul chinuitoare. Un asemenea front atmosferic accentuează astmul, dereglările de somn, durerile de dinți și pericolul trombozelor. 

Frigul influențează crizele de angină pectorală, astm bronșic și chiar infarctul miocardic acut. Aerul rece și umed devine greu de suportat pentru reumatici. 

Pentru iubitorii de vară, starea de spirit se îmbunătățește pe vreme caldă și însorită.  Lumina soarelui stimulează serotonina sau „hormonul senzației de bine”. Zilele lungi și luminoase vă pot energiza, dar ploaia și zilele cu cer bacovian se răsfrâng negativ, provocând indispoziție. Alții se simt în largul lor pe o vreme răcoroasă, ploioasă, geroasă.

Furtunile magnetice încetinesc circulația sângelui la persoanele cu boli cronice. Unii oameni simt o frică extremă când se apropie o furtună, senzație de furnicături și neliniște. Aceasta este anxietatea meteorologică. Subiecții cu sensibilitate ridicată la vreme  au mai multă deficiență funcțională și suferință psihologică. 

Două forme principale de tulburare afectivă sezonieră

Winter-SAD: simptome depresive care apar în special  iarna și se ameliorează în timpul verii; vremea rece oferă corpului  semnalul de a „hiberna”, rezultând mai puțină energie. În zilele scurte sau înnorate există mai puțină lumină, care să vă încurajeze să rămâneți treaz, așa că este posibil să vă simțiți mai amețit decât de obicei. Și cei tineri se plâng de dureri de cap, de spate, de mâini sau de picioare. 

Summer-SAD: o tulburare de vară, mai puțin frecventă și care se rezolvă în lunile de iarnă; starea de spirit scade pe vreme caldă și însorită, unii oameni devenind iritabili, extenuați. Când e foarte cald, scade tensiunea arterială (amețeli, vertij, leșin), se rețin lichidele, unii fiind în pericolul de a face edeme (se umflă mâinile, picioarele), infarct miocardic sau transpiră excesiv (pierd minerale, deci hidratarea este esențială). 

Tipuri de meteosensibilitate

Pentru că fiecare om se comportă în mod unic la schimbările de vreme, se diferențiază 3 categorii de persoane.

Meteoadaptabilii: organismul lor nu prezintă modificări majore de dispoziție, se acomodează ușor cu fluctuațiile vremii.

Meteodependenții: ei trăiesc un adevărat calvar la schimbarea vremii, le sunt activate boli deja existente, atât fizic cât și psihic: stare de rău, instabilitate emoțională, crește presiunea arterială, dureri de cap, amețeli, dureri articulare, puls crescut, zgomot în urechi (tinitus sau acufenă), stări depresive, tulburări de somn.

Anticipativii: presimt modificările vremii sub forma durerii apărute într-o cicatrice; spre exemplu, cei cu dureri reumatice pot anunța când plouă sau dacă se modifică temperatura. Această reacție se mai numește “al șaselea simț”.

Tratarea și gestionarea stresului termic

Este nevoie să atenuăm dezechilibrele provocate de vremea schimbătoare. Meteosensibilitatea nu se tratează cu medicamente, decât la recomandarea medicului specialist, pentru că este foarte diferită de la o persoană la alta. 

Există remedii specifice de ameliorare, în funcție de patologiile de care suferiți, de nivelul de anxietate, de gradul de dependență meteorologică. 

Cu ajutorul lor, corpul se mobilizează într-o situație stresantă: 

• Plimbările regulate în aer curat/sportul (mersul pe jos, joggingul, ciclismul, înotul) ajută la bunăstarea generală și întăresc corpul. Mișcarea este un elixir pentru sănătate, are loc oxigenarea sângelui și se eliberează endorfinele, responsabile pentru starea de bine. Medicii recomandă cel puțin 30 de minute de plimbare zilnic, în aer liber, chiar și pe ger, dar îmbrăcați corespunzător.

• Exercițiile fizice pentru ameliorarea durerilor articulare: la recomandarea medicului specialist în Fizioterapie și Recuperare medicală. 

• Mâncarea echilibrată și versatilă: fructe și legume proaspete, cereale, carne slabă și suplimente alimentare vitaminice.  

• Dușurile contrastante, sesiunile de saună: susțin capacitatea organismului de a reacționa la stimulii meteorologici.

• Evitarea alcoolului, nicotinei și medicamentelor, deoarece acestea influențează sistemul nervos autonom.

• Gradinăritul poate fi de ajutor.

• Exercițiile de respirație: inspirații și expirații lente și repetitive, benefice atât trupului cât și minții.

• Somnul suficient reduce stresul provocat de schimbarea vremii. 

• Kinetoterapia ameliorează durerile articulare.

• Ceaiurile calmante: sunătoarea, păducelul, menta, mușețelul, valeriana, talpa-gâștei (au ca efect un tonus pozitiv).

• Cremele antiinflamatoare  reduc disconfortul articulațiilor inflamate.

• Tratamentele balneare 

• Uleiurile esențiale pentru iritabilitate: ulei de lavandă, ulei de rozmarin, ulei de lemn de santal.

Rezultatele apar dacă vă ajutați de unele remedii sau dacă ieșiți cu adevărat afară. Simpla privire pe fereastră într-o zi însorită probabil că nu va avea un impact prea mare. S-a dovedit că cei care locuiesc la țară, fiind mai aproape de natură,  suferă mult mai puțin de meteosensibilitate, decât cei care locuiesc în orașe. Corpul se obișnuiește cu toate capriciile vremii și le consideră condiții normale de existență. 

Aceste stări neplăcute pot fi depășite cu multă voință și conștientizare a faptului că vinovate sunt doar influențele atmosferice. Meteosensibilitatea nu este un capriciu,  poate accentua unele probleme de sănătate, deci este nevoie să învățăm să luptăm cu ea.

Referințe:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1608646/

Migraine and weather: a prospective diary-based analysis” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21112983/

https://foundation2.org/does-severe-weather-make-you-anxious-youre-not-alone/