Trombofilia: tipuri, cauze și prevenție

Atunci când ne tăiem și ne curge sânge, intră în acțiune sistemul imunitar care direcționează trombocitele, numite și plachete sanguine din zona afectată. Aceste organite celulare facilitează coagularea sângelui în zona respectivă și formarea dopului. Cu toate acestea, trombofilia este o anomalie a sistemului circulator, prin care sângele are o tendință crescută de coagulare. Deși fenomenul nu este dureros, creează o predispoziție pentru dezvoltarea cheagurilor de sânge nedorite, cunoscute și ca tromboze. Tromboza constă în formarea de cheaguri de sânge sau trombi în interiorul vaselor sanguine. Acești trombi migrează în interiorul sistemului circulator și pot determina ischemia sau chiar necrozarea anumitor părți ale organismului.

Cauzele apariției trombofiliei

Poate fi cauzată de afecțiuni moștenite (ereditare) sau dobândite. Trombofilia este asociată cu riscul de a suferi de tromboză arterială numită și ateroscleroză, tromboză venoasă profundă și/sau tromboembolism venos.

Trombofilia ereditară este legată de Factorul V Leiden, aceasta fiind cea mai frecventă formă moștenită de trombofilie, iar trombofilia legată de protrombină este a doua cea mai frecventă formă genetică de trombofilie, care apare la aproximativ 1,7-3% din populația generală europeană și americană. Trombofilia ereditară asociată cu factorul V Leiden este întâlnită în proporție de aproximativ 6% din populația americană adultă. Cauza principală care duce la această afecțiune este mutația genei F5. Cu toate că mutația acestei gene prezintă un risc ridicat de apariție a trombofiliei, există cazuri în care persoanele afectate de mutația genetică nu manifestă și boala.

Trombofilia dobândită reprezintă o boală autoimună caracterizată prin anticorpi, care atacă fosfolipidele. Aceste fosfolipide sunt responsabile cu menținerea optimă a fluidizării sângelui. În limbaj de specialitate se mai numește și sindromul antifosfolipidic. Acest tip de trombofilie poate apărea în urma unor leziuni traumatice, la persoanele care suferă de cancer, ori la cele care au nevoie de o perioadă îndelungată de internare, așa cum e cazul celor care sunt spitalizați pe o perioadă lungă de timp.

Pacienți la care se manifestă trombofilia

Pe lângă acestea, tromboza venoasă sau tromboza arterială mai poate fi întâlnită la pacienții care:

• fumează;

• suferă de obezitate ori de diabet zaharat;

• se confruntă cu diverse patologii cardiace și/sau tulburări de coagulare;

• suferă de cancer;

• au hipercolesterolemie ori hipertensiune arterială;

• prezintă un cateter sau o proteză;

• utilizează anticoncepționale;

• au o vârstă înaintată;

• sunt nevoiți să stea un timp îndelungat la pat.

Cheagurile de sânge atacă organele

Tromboza este de două tipuri: tromboză venoasă și tromboză arterială. Tromboza venoasă,  se formează atunci când trombul se formează în interiorul venelor, acele vase care duc sângele la inimă. Iar tromboza arterială apare atunci când trombul se formează în interiorul arterelor, vasele care duc sângele oxigenat spre organe. 

O particularitate interesantă a trombozei arteriale este aceea că este caracterizată prin formarea de plăci de colesterol pe artere care se pot desprinde formând trombi, care ulterior ajung în circulația sanguină. Odată ajunși în sistemul circulator, poartă denumirea de emboli și pot provoca ischemia anumitor părți ale corpului. Dacă afecțiunea persistă, se poate ajunge chiar la necrozarea zonelor afectate.

Există numeroase afecțiuni care derivă din pricina trombozei. Printre cele mai cunoscute și frecvent apărute patologii sunt infarctul miocardic și atacul vascular cerebral.

Uneori, coagularea sanguină este benefică, deoarece contribuie la oprirea hemoragiilor în cazul lezării unui vas de sânge. În cazul cheagurilor nedorite, care se formează în interiorul vaselor de sânge, fenomenul poate deveni periculos, putând amenința viața individului.

Simptome specifice trombofiliei

În funcție de locul unde este localizat cheagul de sânge în organism, avem unele simptome specifice, ne confruntăm cu o circulație sanguină deficitară în zona respectivă.

Astfel, dacă trombul este localizat la nivelul membrelor sau al abdomenului, ne putem confrunta cu senzație de căldură, sensibilitate locală și umflare în zona respectivă, durere abdominală puternică, diaree, vărsături ori greață.

În cazul în care trombul ajunge să afecteze inima sau plămânii, simptomele includ: vărsături, dificultăți în respirație, senzație de sufocare, febră și transpirație abundentă, durere și presiune în zona pieptului sau disconfort general exacerbat. Tusea seacă, însoțită de expectorații cu sânge, dificultățile respiratorii, durerea în partea din spate a corpului sau pierderea cunostinței din cauza nivelului slab de oxigenare a plămânilor, sunt simptome specifice de embolism pulmonar.

Atunci când trombul migrează până în partea superioară a organismului și ajunge să afecteze organe precum creierul, avem de-a face cu durere de cap severă, dificultăți în vorbire și slăbirea vederii, senzație de amorțire sau furnicături la nivelul feței și a membrelor ori amețeală însoțită de pierderea echilibrului.        

Prevenirea și tratarea afecțiunii

Trombofilia fiind o afecțiune nedureroasă și cu simptome neglijabile în fazele incipiente, se poate preveni prin următoarele acțiuni:    

Investigații medicale regulate. Se recomandă testarea parametrilor bio-chimici ai sângelui, pentru depistarea din timp a eventualelor anomalii și sesizarea medicului de familie în cazul apariției unor simptome specifice de boală.

Anticoagulante. S-a constatat că efectul acestor medicamente nu este diminuat de trombofilie, astfel că recomandarea medicului este de un real ajutor. La nevoie, medicul poate prescrie unele medicamente capabile să dizolve cheagul de sânge deja format.

Tratamentul de intervenție. Atunci când trombii formați amenință funcțiile vitale ale organismului. Această procedură constă în introducerea unui cateter pe vasul de sânge afectat, prin care se elimină trombul.

Hidratare corespunzătoare. Pentru a menține nivelul de apă din sânge la parametrii optimi.

Sport. Mișcarea ajută la buna funcționare a sistemului circulator și activează metabolismul.

Adoptarea unui stil de viață sănătos. Renunțarea la fumat, diminuarea cantității zilnice de alcool, evitarea grăsimilor nesănătoase și introducerea în alimentație a fibrelor și a alimentelor bogate în antioxidanți.

Dietă alimentară bogată în fructe. Este dovedit rolul benefic al anumitor fructe (rodie, afine, avocado, goji, citrice, tomate etc.) în menținerea fluidizării normale a sângelui. Mai multe detalii despre acțiunea fructelor în prevenirea trombofiliei poți afla accesând următorul articol.

Trombofilia este o afecțiune care în mod direct nu pune în pericol viața sau calitatea vieții unui pacient decât în cazuri extreme. Această afecțiune se întâlnește în rândul unei părți considerabile din populație și poate fi ținută sub control prin suport specializat și printr-un stil de viață sănătos!