Diabulimia, între oportunitate și afecțiune letală

„Diabulimia” este un termen folosit pentru a descrie un model de alimentație periculos și dezordonat, specific persoanelor cu diabet de tip 1. Ea implică omiterea sau reducerea deliberată a insulinei, un medicament care salvează viețile celor cu diabet zaharat de tip 1, cu scopul de a manipula greutatea corporală sau de a obține pierderea în greutate. În timp ce diabulimia nu este un diagnostic recunoscut oficial în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5), ea reprezintă o problemă gravă și care poate pune viața în pericol.

Caracteristicile afecțiunii

Diabulimia afectează în primul rând persoanele cu diabet de tip 1. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 au nevoie de injecții regulate de insulină, pentru a-și regla nivelul zahărului din sânge, deoarece corpul lor nu produce îndeajuns. În diabulimie, indivizii își reduc în mod deliberat și impropriu dozele de insulină, lucru ce duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge (hiperglicemie) și la o scădere rapidă în greutate. Asta se petrece deoarece organismul pierde calorii prin excreția de glucoză în urină.

Motivul principal pentru diabulimie este adesea dorința de a pierde în greutate sau de a menține o greutate corporală mai mică. Prin manipularea insulinei și permițând nivelurilor de zahăr din sânge să rămână ridicate, persoanele pot experimenta urinarea crescută, setea și scăderea în greutate.

De-a lungul timpului, consecințele asupra sănătății ale diabulimiei sunt severe și pot schimba viața în rău. Leziunile nervoase, problemele oculare (inclusiv retinopatia diabetică), problemele renale, complicațiile cardiovasculare și leziunile pe termen lung ale sistemelor de organe sunt rezultatul diabetului necontrolat. Diabulimia prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, inclusiv potențialul de cetoacidoză diabetică, o afecțiune care pune viața în pericol, rezultată din nivelurile ridicate de zahăr din sânge și acumularea de cetone acide în sânge.

Tratamentul și revenirea la normal

Primul pas în tratamentul diabulimiei este abordarea oricăror preocupări medicale imediate. Aceasta include gestionarea hiperglicemiei, a cetoacidozei diabetice, a dezechilibrelor electrolitice și a altor probleme de sănătate rezultate din diabetul necontrolat. Gestionarea corectă a diabetului este esențială iar aceasta include stabilirea unui regim adecvat de insulină, monitorizarea zahărului din sânge și planificarea meselor. Colaborarea cu un endocrinolog sau o echipă de specialiști este importantă pentru a optimiza controlul diabetului.

Specialiștii din domeniul sănătății mintale, cum ar fi terapeuții sau psihologii, pot ajuta indivizii să abordeze aspectele psihologice și emoționale ale diabulimiei. Terapia se poate concentra pe preocupările legate de imaginea corpului, comportamentele alimentare dezordonate, vinovăția, rușinea, anxietatea și oricare probleme de sănătate mintală concomitente.

Educația pentru diabet este o componentă cheie a tratamentului. Ea ajută oamenii să înțeleagă importanța insulinei, gestionarea zahărului din sânge și consecințele potențiale ale omisiei insulinei.

Metabolismul și diabulimia

Insulina este un hormon produs de pancreas și joacă un rol esențial în reglarea metabolismului. Funcția sa principală este de a ajuta organismul să folosească glucoza (zahărul) din alimentele consumate pentru a da energie sau să o depoziteze pentru o utilizare viitoare. Când persoanele cu diabet zaharat de tip 1 manipulează insulina reducând sau omițând dozele (așa cum se observă în diabulimie), ele perturbă acest echilibru delicat.

Insulina este esențială pentru a permite glucozei să pătrundă în celule și să fie folosită pentru energie. Atunci când indivizii omit în mod intenționat insulina, nivelurile lor de zahăr din sânge rămân ridicate, deoarece glucoza nu reușește să pătrundă eficient în celule. Acest lucru duce la hiperglicemie cronică (nivel ridicat de zahăr din sânge).

Hiperglicemia cronică provocată de diabulimie perturbă procesele metabolice și poate duce la mai multe consecințe, inclusiv:

• În încercarea de a obține energie, organismul descompune țesutul muscular.
• Corpul este deficitar in energie, ceea ce duce la oboseală, slăbiciune și activitate fizică redusă.
• Inițial, persoanele cu diabulimie experimentează pierderea în greutate din cauza pierderii de calorii în urină și a scăderii masei musculare. Cu toate acestea, nu este sustenabil și poate avea consecințe grave asupra sănătății.
• Diabetul necontrolat și nivelul crescut de zahăr din sânge cresc riscul de probleme cardiovasculare.

Diabulimia și hormonii tiroidieni

Există o practică similară de către persoanele normale sau care suferă de hipotiroidism. Dacă în cazul diabulimiei se manipulează insulina pentru a obține un efect de slăbire, asemenea se poate întâmplă și în cazul hormonilor tiroidieni pentru accentuarea arderilor.

Suplimentarea în exces pentru tiroidă sau utilizarea excesivă a medicamentelor tiroidiene pentru a slăbi atunci când nu este o nevoie medicală la mijloc, creează consecințe grave care pun viața în pericol. 

Nivelurile excesive de hormoni tiroidieni în sânge pot duce la simptome precum ritm cardiac rapid, palpitații, anxietate, nervozitate, iritabilitate, tremor, intoleranță la căldură, transpirație excesivă și scădere în greutate. Hipertiroidismul pun un stres semnificativ asupra inimii și sistemului cardiovascular. Poate duce la bătăi neregulate ale inimii (aritmie), hipertensiune arterială și un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral.

În cazurile severe, hipertiroidismul necontrolat duce la o afecțiune care pune viața în pericol, cunoscută sub numele de furtună tiroidiană. O furtună tiroidiană este o urgență medicală care are ca rezultat degradarea neuropsihică. Simptomele unei furtuni tiroidiene sunt severe și includ bătăi rapide și neregulate ale inimii (tahicardie), febră mare, neliniște extremă, agitație, confuzie, delir, greață, vărsături, diaree, icter, deshidratare, transpirație și slăbiciune musculară.

Hiperglicemia cronică care este o consecință comună a diabulimiei, afectează metabolismul și influențează indirect funcția hormonilor tiroidieni. Modificările metabolice pot avea efecte ample asupra diferitelor sisteme hormonale din organism.

În concluzie, diabulimia reprezintă o provocare complexă care necesită o abordare integrată pentru a aborda atât aspectele medicale, cât și cele psihologice ale acestei condiții. Conștientizarea și educarea continuă sunt esențiale pentru a spori înțelegerea și a promova prevenția acestei afecțiuni periculoase.