Detresă respiratorie acută. Recunoaște rapid simptomele!

Detresa respiratorie acută (DRA), cunoscută și sub denumirea de Sindromul de Detresă Respiratorie Acută (SDRA), este o afecțiune pulmonară gravă, caracterizată prin insuficiență respiratorie severă, cauzată de acumularea de lichid în alveolele pulmonare. Aceasta afectează schimbul de oxigen și dioxid de carbon, ducând la hipoxemie severă și, în unele cazuri, la insuficiență multiplă de organe.

Cauze și factori de risc

DRA poate fi cauzată de o varietate de factori, incluzând:

• Infecții severe: pneumonie bacteriană, virală (inclusiv COVID-19) sau fungică.
• Sepsis: răspuns sistemic exagerat la o infecție.
• Traume: leziuni toracice directe sau indirecte.
• Aspirație: inhalarea de conținut gastric sau alimente.
• Inhalarea de toxine: gaze toxice sau fum.
• Pancreatită acută: inflamația severă a pancreasului poate declanșa inflamația sistemică.
• Factori de risc includ vârsta înaintată, boli pulmonare preexistente și imunocompromiterea.

Patofiziologie

DRA implică trei faze principale:

1. Faza exudativă (primele 7 zile): creșterea permeabilității vasculare determină acumularea de lichid bogat în proteine în alveole.
2. Faza proliferativă (7-21 zile): inflamația determină proliferarea celulelor fibroblastice și restaurarea parțială a structurii pulmonare.
3. Faza fibroasă (peste 21 de zile): în cazurile severe, poate apărea fibroză pulmonară, afectând permanent funcția respiratorie.

Simptomatologie

Pacienții cu DRA prezintă:

• Dispnee severă, cu debut brusc.
• Tahipnee (respirație rapidă).
• Hipoxemie refractară la oxigenoterapie.
• Zgomote respiratorii anormale, cum ar fi raluri.
• Fatigabilitate extremă și cianoză.

Diagnostic

Diagnosticul DRA se bazează pe criteriile Berlin (2012):

1. Debut acut, în decurs de 1 săptămână de la un eveniment declanșator.
2. Opacități bilaterale pe radiografia toracică sau tomografia computerizată.
3. Hipoxemie, definită prin raportul PaO₂/FiO₂ (parțial al oxigenului în sânge/față de fracția de oxigen inspirată).
4. Excluderea altor cauze, cum ar fi insuficiența cardiacă.

Investigațiile includ:

• Radiografie sau tomografie pulmonară.
• Gaze sanguine arteriale pentru evaluarea hipoxemiei.
• Teste de laborator pentru identificarea cauzei subiacente (ex. markeri inflamatori, culturi).

Tratament

Tratamentul DRA necesită management intensiv:

• Ventilație mecanică
• Ventilația cu presiune pozitivă și strategii de protecție pulmonară (volum curent redus)
• Ventilația în poziție de decubit ventral pentru optimizarea oxigenării
• Managementul cauzei subiacente
• Antibiotice pentru infecții bacteriene
• Tratamentul sepsisului sau al altor condiții care au declanșat DRA
• Oxigenoterapie
• În formele ușoare sau moderate, se poate utiliza oxigenoterapie cu flux mare sau ventilație non-invazivă
• Terapie adjuvantă
• Corticosteroizi în anumite cazuri, pentru reducerea inflamației
• Administrarea de fluide intravenoase cu precauție, pentru a evita supraincărcarea lichidiană
• Noi terapii
• Oxidul nitric inhalat și terapii biologice sunt investigate ca opțiuni suplimentare

Prognostic

Rata mortalității asociată cu DRA variază între 30-50%, în funcție de severitatea bolii și de prezența comorbidităților. Pacienții care supraviețuiesc pot prezenta deficite pulmonare persistente și o calitate a vieții redusă.

Ce faci dacă ai simptome?

Dacă ai simptome de Detresă Respiratorie Acută (DRA), este esențial să acționezi rapid, deoarece această afecțiune poate pune viața în pericol. Iată la cine ar trebui să apelezi:

1. Apel de Urgență (ambulanță)

DRA este o urgență medicală. Dacă ai simptome precum:

• Dificultăți severe de respirație.
• Senzație de sufocare.
• Cianoză (buze, piele sau degete albăstrii).
• Tahipnee (respirație rapidă și superficială).

Sună imediat la 112 sau serviciul local de urgență. Echipele medicale de urgență sunt pregătite să intervină rapid pentru stabilizarea funcției respiratorii.

2. Medic de familie sau medic generalist

Dacă simptomele sunt moderate sau progresive și nu sunt amenințătoare de viață în acel moment, contactează medicul de familie sau medicul generalist. Aceștia pot:

• Evalua severitatea simptomelor.
• Recomanda investigații suplimentare (radiografie toracică, analize de sânge, pulsoximetrie).
• Redirecționa cazul către un specialist sau unitate de urgență, dacă este necesar.

3. Medic pneumolog

Dacă ai simptome respiratorii recurente sau te afli într-un grup de risc (de exemplu, ai BPOC, astm, insuficiență cardiacă, istoric de COVID-19 sau alte boli pulmonare), caută un medic pneumolog care poate face o evaluare detaliată și poate recomanda tratament specific.

4. Unitate de Primiri Urgențe (UPU)

Dacă simptomele se agravează rapid, mergi direct la cel mai apropiat spital sau unitate de primiri urgențe. Personalul medical de acolo este instruit să gestioneze situațiile critice și să inițieze suport ventilator, dacă este necesar.

5. Terapeuți specializați în Terapie Intensivă (ATI)

În cazurile severe de DRA, pacienții sunt adesea transferați la secțiile de terapie intensivă (ATI), unde pot primi:

• Ventilație mecanică non-invazivă sau invazivă.
• Monitorizare continuă.
• Tratament specific pentru cauza de bază a detresei respiratorii.

Când să ceri ajutor?

Imediat pentru simptome severe.

De urgență dacă simptomele se agravează progresiv sau nu răspund la măsurile de auto-îngrijire.

Alte resurse importante

Centrele de asistență telefonică: Unele țări au linii dedicate pentru probleme respiratorii sau COVID-19.

Farmaciști: Pot oferi îndrumări temporare, dar nu înlocuiesc consultația medicală.

Detresa respiratorie acută reprezintă o urgență medicală complexă care necesită diagnostic prompt și tratament intensiv. În ciuda progreselor în managementul ventilator și terapeutic, DRA rămâne o provocare semnificativă pentru medicina modernă. Cercetările în curs sunt esențiale pentru îmbunătățirea prognosticului pacienților afectați.

Referințe

Ranieri, V. M., Rubenfeld, G. D., Thompson, B. T., et al. (2012). The Berlin definition of ARDS. JAMA.

Papazian, L., et al. (2019). Management of acute respiratory distress syndrome. Annals of Intensive Care.

Fan, E., Brodie, D., & Slutsky, A. S. (2018). Acute Respiratory Distress Syndrome: Advances in Diagnosis and Treatment. JAMA.

ARDSNet (2000). Ventilation with lower tidal volumes as compared with traditional tidal volumes for acute lung injury and the acute respiratory distress syndrome. NEJM.