În ultimele decenii, un fenomen surprinzător a câștigat teren în rândul mamelor din Statele Unite, Marea Britanie și alte țări dezvoltate: placentofagia, consumul propriei placente după naștere. Practica este promovată online drept un „remediu natural” pentru depresia postpartum, regenerare și echilibru hormonal.
Totuși, în ciuda popularității sale în Occident, comunitatea medicală rămâne profund divizată, invocând riscuri și lipsa de dovezi științifice care să-i susțină beneficiile.
Ce este placentofagia
Termenul „placentofagie” provine din grecescul phagein („a mânca”) și desemnează actul de a consuma placenta după naștere. Placenta este un organ esențial pe durata sarcinii, asigură oxigenul și nutrienții necesari fătului, dar este eliminată după naștere. În mediul animal, multe mamifere o consumă pentru a-și recupera energia sau a elimina urmele care ar atrage prădători.
La oameni, însă, nu există dovezi istorice că ar fi fost o tradiție. Cu toate acestea, în ultimele două decenii, odată cu popularitatea nașterilor naturale și a mișcărilor pro-maternitate holistică, tot mai multe femei din Occident aleg să păstreze placenta sub diverse forme:
- deshidratată și încapsulată,
- gătită termic,
- transformată în smoothie-uri sau tincturi.
O modă în creștere în Occident
Un studiu publicat în Journal of Midwifery & Women’s Health (2018) a arătat că aproximativ 30% dintre femeile participante din SUA au declarat că au consumat propria placentă. Majoritatea au optat pentru varianta încapsulată, considerată mai „sigură” și ușor de administrat.
Motivațiile cel mai des invocate:
- prevenirea depresiei postpartum,
- refacerea mai rapidă după naștere,
- stimularea lactației,
- creșterea nivelului de energie.
Totuși, niciun studiu clinic nu a demonstrat până acum că aceste efecte sunt reale. Din contră, o cercetare recentă publicată în 2023 a evidențiat o creștere ușoară a riscului de depresie postpartum la femeile care au consumat placenta, comparativ cu cele care nu au făcut-o.
Beneficii revendicate vs. realitate medicală
Promotorii placentofagiei susțin că placenta ar fi o sursă bogată de:
- fier, zinc și vitamine B,
- hormoni (oxitocină, estrogen, progesteron),
- factori de creștere celulară.
Însă medicii avertizează că, dincolo de compoziția teoretică, nu există dovezi că aceste substanțe rămân active după gătire sau deshidratare. Mai mult, placenta are rolul de filtru biologic, acumulând toxine, metale grele și bacterii, ceea ce o poate transforma într-o sursă de contaminare.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a documentat în 2017 un caz de infecție neonatală severă cu bacterii Streptococcus agalactiae, transmisă prin capsule contaminate din placenta maternă.
De ce continuă practica?
Deși știința nu o susține, placentofagia persistă datorită mai multor factori sociali și psihologici:
- dorința de autonomie și control asupra propriului corp după naștere,
- convingerea că este o metodă „naturală” de vindecare,
- influența rețelelor sociale, unde mii de mame postează videoclipuri cu experiențele lor pozitive,
- sprijinul comunităților alternative care promovează medicina holistică.
Psihologii perinatali afirmă că, în multe cazuri, efectul placebo și sentimentul de ritual postnatal pot explica îmbunătățirea percepută a stării emoționale.
Ce spun instituțiile medicale
Organizațiile profesionale internaționale – CDC (SUA), NHS (Marea Britanie) și Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) – au emis avertismente clare:
- nu există beneficii demonstrate,
- există riscuri de contaminare bacteriană și virală,
- metodele de preparare nu sunt standardizate sau reglementate.
Specialiștii recomandă, în schimb, măsuri sigure și validate științific pentru perioada postpartum: suplimentare cu fier, sprijin psihologic, odihnă, hidratare și monitorizare medicală constantă.
Situația în România
În România, placentofagia nu este o practică răspândită. Deși subiectul începe să apară în presa online, nu există date oficiale sau cazuri documentate medical.
Ceea ce se dezvoltă însă tot mai mult este recoltarea de celule stem și țesut placentar, o procedură reglementată și realizată în condiții sterile, complet diferită de consumul placentei.
Placentofagia rămâne o modă occidentală controversată, la granița dintre credință naturalistă și pseudo-terapie. Deși pare inofensivă la prima vedere, rămâne o practică fără suport științific și cu potențiale riscuri biologice.
MedAtlas încurajează femeile să se informeze din surse medicale sigure și să discute deschis cu medicul obstetrician înainte de a încerca orice metodă nevalidată științific.
