Într-o schemă legislativă menită să crească siguranța în unităţile sanitare, președintele Nicușor Dan a promulgat o lege care impune instalarea obligatoriului a butoanelor de panică în toate saloanele de internare de la spitalele publice și private, precum și montarea sistemelor de supraveghere video în secţiile de terapie intensivă (ATI), în unităţile de primiri urgenţe (UPU) şi în zonele destinate pacienţilor critici cardiaci.
Ce prevede legea
În fiecare salon destinat internării pacienţilor, public sau privat, va trebui instalat un buton de panică sau alt sistem de alertă accesibil pacientului, pentru a semnala rapid urgenţe medicale sau situaţii de pericol iminent, în special pentru pacienţii imobilizaţi sau cu autonomie redusă.
În toate unităţile sanitare care deţin secţii/compartimente de ATI, UPU sau pentru pacienţi cardiaci critici, va deveni obligatorie instalarea şi menţinerea în stare funcţională a sistemelor de supraveghere video. Camerele vor fi amplasate astfel încât să monitorizeze continuu activităţile medicale şi starea pacienţilor, cu respectarea intimităţii şi legislaţiei privind datele cu caracter personal.
Înregistrările video vor fi păstrate pentru o perioadă minimă de 3 zile şi maximum de 60 de zile, accesul fiind restricţionat personalului autorizat al unităţii sanitare.
Nerespectarea obligaţiilor va atrage sancţiuni contravenţionale, cu amenzi prevăzute între 10.000 şi 30.000 lei.
Scopul și justificarea
Preşedintele a declarat că întregul pachet legislativ „va creşte gradul de protecţie deopotrivă pentru pacienţi şi pentru personalul medical”.
Legea vine ca răspuns la incidentele în care pacienţii, în special cei cu mobilitate redusă, nu au putut semnala la timp o urgenţă, iar lipsa monitorizării video a complicat investigarea unor situaţii medicale grave.
În plus, sistemele de alertă și monitorizare sunt văzute ca elemente ce pot descuraja agresiunile asupra personalului medical, contribuind la un climat de siguranţă în spitale.
Termene și implementare
Potrivit surselor, noile prevederi legale vor intra în vigoare la 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce plasează termenul de conformare în aprilie 2026.
Unităţile sanitare trebuie să îşi actualizeze procedurile, să instruiască personalul medical şi auxiliar în utilizarea sistemelor de alertă, dar şi să efectueze simulări periodice pentru testarea eficienţei acestora.
Impact estimat
Pentru pacienţi: creşterea siguranţei interne, mai ales pentru cei vulnerabili, imobilizaţi, cu autonomie redusă, aflaţi în stare critică.
Pentru personalul medical: reducerea riscurilor de incident, raportare mai clară a evenimentelor, transparenţă sporită în actul medical.
Pentru sistemul sanitar: investiţii iniţiale necesare pentru echipamente şi infrastructură, dar potenţial beneficii pe termen mediu în eficienţă, calitate şi încredere publică.
Ce urmează
Unităţile sanitare, atât publice cât şi private, trebuie să îşi planifice bugete pentru instalare şi mentenanţă, să desemneze responsabili, să definească fluxuri de acces pentru alerte şi supraveghere video şi să obţină avizele legale privind protecţia datelor. Monitorizarea respectării legii va deveni prioritară în controlul autorităților de supraveghere.
Această informaţie este vitală pentru toţi pacienţii, aparţinătorii şi cadrele medicale din România. Fiecare salon şi fiecare compartiment critic va trebui dotat cu mecanisme de alertă şi supraveghere.
Vă invităm să distribuiţi pentru ca toţi cei implicaţi să fie informaţi și pregătiţi.
