O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) schimbă complet modul în care românii pot cere despăgubiri pentru posibile efecte adverse apărute după vaccinarea anti-COVID-19. Prin Decizia nr. 525/2025, instanța supremă a stabilit că statul român poate fi tras la răspundere civilă în astfel de cazuri, nu doar producătorii de vaccinuri.
Aceasta este prima decizie definitivă care confirmă dreptul cetățenilor de a acționa statul în instanță pentru eventuale prejudicii medicale rezultate din campania de vaccinare derulată în perioada pandemiei.
Ce a decis Înalta Curte
Potrivit motivării publicate pe portalul instanței, judecătorii au stabilit că:
„Statul român are o obligație generală de diligență în protejarea sănătății publice și poate fi tras la răspundere în cazurile în care, prin acțiune sau inacțiune, a contribuit la producerea unui prejudiciu legat de campania de vaccinare.”
Aceasta înseamnă că persoanele care susțin că au suferit reacții adverse severe pot depune acțiune civilă împotriva statului, pe baza răspunderii delictuale (drept comun, conform Codului Civil).
Hotărârea nu oferă automat despăgubiri și nici nu stabilește sume fixe, dar deschide calea legală pentru procese individuale.
Ce trebuie să facă o persoană care consideră că a fost afectată
Raportarea reacției adverse, orice suspiciune de reacție după vaccinare trebuie raportată Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) prin formularul oficial disponibil pe anm.ro.
Păstrarea dovezilor medicale: documente medicale, fișe de internare, analize, scrisori medicale și orice dovadă care atestă legătura temporală dintre vaccin și starea de sănătate.
Consult juridic: un avocat specializat în răspundere civilă poate evalua dacă există temei pentru o acțiune în instanță.
Depunerea acțiunii: se poate face la tribunalul competent, invocând Decizia ÎCCJ nr. 525/2025 și articolele privind răspunderea civilă din Codul Civil.
Ce NU înseamnă decizia
- Nu se instituie încă un fond de despăgubiri automat, așa cum există în alte țări europene.
- Nu se acordă compensații fără dovada prejudiciului.
- Nu modifică statutul vaccinurilor aprobate, care rămân monitorizate și considerate sigure de autoritățile sanitare internaționale (OMS și EMA).
Ministerul Sănătății a transmis că respectă hotărârile instanțelor și reamintește că vaccinarea a fost o măsură de sănătate publică adoptată în condițiile unei crize globale fără precedent. În același timp, pacienții care au suferit reacții adverse grave „au dreptul la o analiză obiectivă și la acces la justiție”.
Context european
Mai multe state europene, printre care Franța, Germania și Italia, au implementat scheme speciale de compensare pentru efecte adverse rare post-vaccinare. România ar putea urma același model, însă momentan se bazează pe acțiunile individuale în instanță.
Decizia ÎCCJ reprezintă un pas important pentru drepturile pacienților din România. Ea nu schimbă recomandările medicale privind vaccinarea, dar aduce o recunoaștere legală a faptului că, în situațiile rare și grave, cetățenii au dreptul de a cere despăgubiri.
Specialiștii în sănătate publică și drept medical subliniază că echilibrul între protecția sănătății publice și protecția drepturilor individuale este esențial, iar această hotărâre poate fi începutul unui cadru legislativ mai clar și mai echitabil pentru viitor.
