Termenul „dor medical”, apărut în discursul psihologic românesc, descrie starea de suferință psihosomatică asociată dorului intens față de țară, familie sau mediul de origine, observată frecvent în rândul românilor din diaspora. Deși nu este o afecțiune recunoscută în clasificările internaționale (ICD-11 sau DSM-5), fenomenul are implicații reale asupra sănătății mintale și fizice.
Legătura dintre emoție și corp
Cercetările psihosomatice derulate în România arată că emoțiile intense, prelungite, precum dorul și nostalgia, pot determina modificări fiziologice măsurabile.
Psihiatrii români implicați în studii privind stresul migrațional subliniază că dorul activează aceleași circuite neuronale ca durerea fizică. Cortexul cingular anterior și insula, regiuni implicate în percepția durerii, se activează în timpul experiențelor de pierdere, despărțire sau izolare.
Pe termen lung, această hiperactivare poate duce la:
- tulburări de somn și apetit, prin dezechilibrarea axei cortizol–melatonină;
- manifestări digestive (arsuri, colici, constipație sau diaree funcțională), frecvente în tulburările psihosomatice;
- cefalee tensională, tahicardie, senzație de nod în gât – reacții fiziologice la stres cronic;
- scăderea imunității și predispoziție la inflamații de fond, asociate secreției prelungite de cortizol.
Aceste manifestări, atunci când apar în contextul dorului intens și al izolării sociale, conturează tabloul informal denumit în spațiul românesc „dor medical”.
Ce spun specialiștii români
„Dorul medical este expresia unei rupturi între individ și rădăcinile sale culturale. Corpul reacționează la distanță exact cum ar reacționa la o traumă emoțională”, explică psihologul Otilia Țigănaș, într-un interviu pentru Viata Medicală.
Fenomenul a fost descris și de sociologi de la Universitatea Babeș-Bolyai, în studii privind sănătatea emoțională a migranților români, care evidențiază o creștere a simptomelor depresive și somatice după primii doi ani petrecuți în străinătate.
În 2021, Rețeaua de Sănătate Regina Maria a derulat un studiu sociologic național care a identificat că peste 10 milioane de români trăiesc stări emoționale compatibile cu „dorul” – unii cu manifestări fizice evidente (tulburări de somn, dureri inexplicabile, anxietate). Studiul a readus în discuție impactul pe care factorii emoționali îl au asupra sănătății generale.
De ce este relevant medical
Din perspectivă medicală, „dorul medical” poate fi încadrat în categoria tulburărilor psihosomatice determinate de stresul adaptativ, cu un mecanism comun: emoția intensă produce o reacție neuroendocrină prelungită (stimularea axei HPA – hipotalamo–hipofizo–adrenocorticale), ceea ce duce la:
- creșterea secreției de cortizol și adrenalină;
- vasoconstricție periferică și tensiune musculară;
- tulburări de somn și digestie;
- epuizare emoțională și fizică.
În lipsa intervenției medicale, aceste reacții pot evolua către tulburări anxioase, depresive sau cardiovasculare.
De aceea, specialiștii recomandă o abordare integrativă: evaluare medicală completă, consiliere psihologică, reechilibrare a stilului de viață și menținerea contactului cu familia și comunitatea de origine.
Recomandările specialiștilor români
Pentru medici: includeți în anamneză întrebări despre mediul de viață și suportul emoțional al pacienților din diaspora.
Pentru pacienți: dacă simțiți dor persistent însoțit de simptome fizice, consultați medicul de familie și un psiholog/psihiatru.
Pentru comunități: sprijinul social și apartenența culturală reduc riscul de manifestări somatice legate de stresul migrațional. Platforme precum HUBdiaspora.com susțin românii din Diaspora să fie conectați cu alți români și să aleagă servicii potrivite nevoilor lor.
„Dorul medical” nu este doar o metaforă culturală, ci o realitate psihosomatică observată tot mai des în practica medicală românească. Deși nu figurează ca diagnostic oficial, recunoașterea efectelor sale asupra sănătății poate ajuta la o mai bună prevenție și la o abordare empatică a românilor care trăiesc departe de casă.
