Consumul de substanțe în adolescență, asociat cu distres psihologic și risc suicidar
Adolescenții care consumă droguri sau beau alcool în exces sunt mai predispuși să experimenteze distres psihologic și să se gândească serios la sinucidere sau să o tenteze, potrivit unui nou studiu realizat de Centrul pentru Politici de Sănătate al Universității UCLA din California.
Date alarmante din California
Datele provenite din Sondajele de Sănătate din California (CHIS) din perioada 2022–2024 arată că 9% dintre adolescenții californieni cu vârste între 12 și 17 ani consumă în prezent una sau mai multe substanțe, categorie care include marijuana/THC, alcool consumat în exces (binge drinking), țigări electronice și țigări clasice. Consumul actual a fost definit ca utilizarea oricăreia dintre cele patru substanțe în ultima lună. Studiul s-a bazat pe aproape 3.000 de interviuri cu adolescenți, realizate în cadrul sondajelor din 2022, 2023 și 2024.
Distres psihologic aproape dublu la consumatorii de substanțe
Studiul a arătat că 46% dintre adolescenții care consumă în prezent substanțe au experimentat distres psihologic sever în ultimul an, față de 27% dintre cei care nu consumă. Distresul psihologic a cuprins atât niveluri grave, echivalente unor tulburări mentale diagnosticabile, cât și niveluri moderate, relevante clinic și care necesită intervenție de specialitate.
Combinația fatală: substanțe și distres psihologic
Cifrele devin și mai îngrijorătoare atunci când se analizează relația dintre consumul de substanțe, distresul psihologic și riscul suicidar. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenții care prezentau atât distres psihologic, cât și consum de substanțe au raportat gânduri sau tentative de suicid în anul anterior sondajului. Prin comparație, această proporție a fost de 1 din 4 (24%) în rândul adolescenților cu distres psihologic, dar fără consum de substanțe.
„Consumul de substanțe combinat cu distresul psihologic este un amestec periculos", a declarat Imelda Padilla-Frausto, cercetător la UCLA CHPR și autorul principal al studiului. „Studiul demonstrează importanța prevenirii, a intervenției timpurii și a tratamentului pentru adolescenții care se confruntă simultan cu consumul de substanțe și distresul psihologic."
Riscul există chiar și fără distres psihologic
Chiar și în absența distresului psihologic, consumul de substanțe a crescut semnificativ riscul suicidar. Dintre adolescenții care consumau substanțe, dar nu prezentau distres psihologic, 8% au raportat gânduri sau tentative de suicid, de patru ori mai mult față de cei care nu consumau substanțe și nu prezentau distres (2%). În plus, adolescenții care au consumat vreodată droguri sau alcool au fost de peste trei ori mai predispuși să raporteze gânduri sau tentative de suicid față de cei care nu au consumat niciodată (20% față de 6%). Per total, 10% dintre adolescenții californieni au declarat că s-au gândit serios la suicid sau au încercat să se sinucidă în ultimul an.
Impactul substanțelor asupra creierului în dezvoltare
Cercetările au demonstrat că un consum timpuriu, frecvent sau în cantități mari de substanțe poate afecta dezvoltarea creierului și poate avea efecte negative asupra sănătății mintale. Vârsta adolescenței reprezintă o perioadă critică de maturizare neurologică, ceea ce face ca expunerea la substanțe psihoactive să fie deosebit de dăunătoare.
Recomandări de politică publică
Raportul conține mai multe recomandări pentru factorii de decizie, printre care: intervenții timpurii personalizate pentru adolescenții cu risc ridicat atât pentru consumul de substanțe, cât și pentru problemele de sănătate mintală, precum și colocarea serviciilor de sănătate mintală și a celor pentru dependențe în același loc, pentru un acces mai ușor. De asemenea, se recomandă aplicarea mai strictă a reglementărilor menite să limiteze accesul adolescenților la aceste substanțe.
„Cu toții suntem bombardați zilnic cu glamorizarea consumului de droguri și alcool în reclame, filme, muzică și rețele sociale, deci este surprinzător că adolescenții le consumă?", a spus Padilla-Frausto. „Trebuie să investim mai mult în prevenție, în intervenții timpurii și să facem tratamentul mai accesibil și mai centrat pe nevoile tinerilor."
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-06-dangerous-associations-drug-alcohol-adolescent.html
