O parte semnificativă a tinerilor din România conștientizează impactul pe care tehnologia îl are asupra vieții lor de zi cu zi. Concluziile unui nou sondaj Eurobarometru arată că aproape 50% dintre adolescenții din țara noastră consideră că intervalul de timp alocat ecranelor este excesiv, în timp ce peste o treime raportează un consum exagerat în ceea ce privește platformele de socializare.
Mai exact, 44% dintre tinerii români cu vârste între 13 și 18 ani simt că stau prea mult în fața dispozitivelor, iar 38% au aceeași percepție legată strict de rețelele sociale. Această realitate nu este însă una locală, ci reflectă un trend la nivelul întregului bloc comunitar. În Uniunea Europeană, mediile sunt foarte apropiate: 41% dintre adolescenți reclamă timpul excesiv în fața ecranelor, iar 39% vorbesc despre o utilizare exagerată a rețelelor de socializare.
Percepția paradoxală asupra sănătății mintale
Atunci când sunt întrebați despre influența generală a rețelelor sociale asupra propriei generații, părerile tinerilor sunt destul de polarizate:
34% dintre respondenți consideră că impactul este unul negativ;
28% îl evaluează ca fiind pozitiv;
37% sunt de părere că efectele sunt mai degrabă neutre.
Cu toate acestea, apare un contrast interesant când analiza se mută pe plan personal: 41% dintre adolescenți susțin că rețelele de socializare le influențează în bine propria sănătate mintală, în timp ce doar 21% recunosc efecte nocive asupra propriei persoane. Acest lucru sugerează că tinerii tind să fie mult mai critici cu privire la efectele tehnologiei asupra celor din jur decât asupra propriei conduite.
Probleme de sănătate resimțite în ultima lună
Sondajul relevă o serie de simptome cu care s-au confruntat adolescenții în ultima lună, posibil legate de utilizarea excesivă a ecranelor. O treime dintre respondenți (33%) au acuzat oboseala ochilor, același procent declarând că a avut o alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei. Totodată, 31% s-au simțit obosiți sau copleșiți, 31% au avut probleme cu somnul, 28% au întâmpinat dificultăți de concentrare, iar 27% au suferit de dureri de cap. Un sfert dintre tineri (25%) au spus că nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și alte activități recreative.
Efectele secundare resimțite direct de adolescenți
Sondajul scoate la iveală și o serie de probleme fiziologice și emoționale pe care tinerii le-au experimentat în ultima lună, multe dintre ele fiind asociate direct cu timpul prelungit în mediul virtual:
Probleme fizice și de somn: 33% au acuzat stări de oboseală oculară, 31% au avut tulburări de somn, iar 27% s-au confruntat cu migrene.
Nutriție și stare generală: O treime (33%) au observat o deteriorare a obiceiurilor alimentare, în timp ce 31% s-au simțit epuizați sau copleșiți.
Focus și timp liber: Dificultățile de concentrare au afectat 28% dintre tineri, iar 25% au reclamat faptul că utilizarea dispozitivelor le-a răpit din timpul necesar pentru pasiuni sau activități recreative.
Capcanele și riscurile din spațiul virtual
Navigarea pe internet îi expune pe adolescenții români la o multitudine de pericole și tipuri de conținut nociv.
Comportamentele agresive rămân o problemă de actualitate: un sfert dintre tineri (25%) au fost victime sau martori ai hărțuirii cibernetice (cyberbullying). De asemenea, 23% au intrat în contact cu materiale violente nedorite sau au resimțit presiuni sociale puternice legate de standardele de frumusețe și de comportamentul de consum.
Strategiile de auto-apărare ale tinerilor
Pentru a-și proteja echilibrul emoțional, adolescenții români aplică de la sine o serie de măsuri de siguranță. Cele mai populare tactici includ:
Limitarea voluntară a timpului petrecut pe internet (34%);
Luarea de pauze temporare de la social media (33%);
Dezinstalarea sau ștergerea definitivă a unor aplicații (33%);
Restricționarea notificărilor de pe telefon (30%);
Dialogul cu un adult (părinte sau cadru didactic) despre experiențele din online (30%).
Tinerii au indicat clar și direcțiile pe care autoritățile și companiile de tehnologie ar trebui să le urmeze pentru a asigura un spațiu digital mai sigur. În topul preferințelor se află introducerea cursurilor de educație digitală în școli (51%), urmată de o monitorizare mai strictă a regulilor de către platformele de socializare (47%) și implementarea unor restricții suplimentare (46%). În plus, 44% cred că este nevoie de campanii de informare, iar 40% solicită un acces mai facil la consiliere și servicii de sănătate mintală.
Despre studiu: Datele provin din cercetarea Flash Eurobarometer 579, realizată în intervalul 30 martie – 16 aprilie 2026. Studiul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1.042 de adolescenți din România, cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani.
