Factori ascunși de risc cardiovascular, des neglijați în practică
Boala cardiovasculară aterosclerotică – infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică – rămâne una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel global. În prevenția primară, adică înainte ca un eveniment cardiovascular major să apară, decizia de a recomanda tratament cu statine se bazează de obicei pe estimarea riscului cardiovascular la 10 ani, nivelul colesterolului LDL, prezența diabetului și alți factori clinici standard. Totuși, un studiu recent publicat în Journal of General Internal Medicine arată că există factori suplimentari, denumiți „risk-enhancing factors", care pot indica un risc mult mai mare decât cel estimat prin metodele clasice.
Studiu pe mai de 3.000 de adulți americani
Analiza s-a bazat pe date NHANES (2015–martie 2020) și a inclus 3.111 adulți cu vârste între 40 și 75 de ani, fără boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată anterior. Cercetătorii au investigat prezența și frecvența acestor factori amplificatori de risc și modul în care sunt integrați în deciziile privind prescrierea statinelor pentru prevenția primară.
Ce sunt factorii amplificatori de risc?
Ghidurile americane recomandă că medicii ar trebui să ia în calcul factorii de risc amplificatori, în special la persoanele cu risc „borderline" sau intermediar. Acești factori includ istoricul familial de boală cardiovasculară prematură, boala cronică de rinichi, sindromul metabolic, menopauza prematură, afecțiuni inflamatorii precum artrita reumatoidă, niveluri crescute ale trigliceridelor, colesterol LDL persistent crescut, proteina C reactivă ultrasensibilă crescută sau alți biomarkeri relevanți. În practică, rolul lor este de a aduce mai mult context în discuția dintre medic și pacient: nu toate persoanele cu același scor de risc au, de fapt, același profil biologic sau aceeași probabilitate de a dezvolta complicații cardiovasculare.
Factori amplificatori sunt prezenti la majoritatea adulților
Rezultatele studiului arată că acești factori sunt departe de a fi rari. 77% dintre participanți aveau cel puțin un factor de risc amplificator, iar 28% aveau cel puțin trei. Cei mai frecvenți au fost proteina C reactivă ultrasensibilă crescută (prezentă la 49,6% dintre participanți), sindromul metabolic (48,3%) și hipertrigliceridemia (identificată la 18,9%). Cu alte cuvinte, o proporție importantă a adulților aparent eligibili pentru o discuție standard despre prevenția cardiovasculară are, de fapt, semnale suplimentare de risc care nu sunt ignorate, ci care pot ajuta la interpretarea scorurilor clasice.
Utilizarea statinelor variază în funcție de factori
Studiul a analizat și dacă prezența acestor factori se asociază cu o probabilitate mai mare ca pacienții să utilizeze statine. În ansamblu, existența oricărui factor de risc amplificator a fost asociată cu o probabilitate de peste două ori mai mare de utilizare a statinelor. Însă asocierea nu a fost uniformă pentru toți factorii. Sindromul metabolic, istoricul familial de boală cardiovasculară prematură, hipertrigliceridemia și hipercolesterolemia au fost asociate cu o probabilitate mai mare de utilizare a statinelor, cu valori ale odds ratio ajustat între 1,5 și 2,3.
Diferențe în recunoașterea și tratarea factorilor
Această diferență sugerează că unii factori sunt mai ușor recunoscuți și transformați în decizii terapeutice decât alții. De exemplu, colesterolul crescut sau trigliceridele crescute sunt deja integrate în practica clinică de rutină, în timp ce alți factori, precum inflamația cronică, menopauza prematură sau boala renală cronică, pot fi mai puțin vizibili în conversația despre prevenția cardiovasculară, chiar dacă ghidurile le includ în lista factorilor relevanți. Un rezultat important este că prezența acestor factori a fost asociată cu utilizarea statinelor în unele categorii de risc, dar nu în toate – tocmai în zona de risc borderline și intermediar, unde decizia de tratament este mai puțin automată și depinde mai mult de discuția individualizată.
Recomandări ale ghidurilor clinice
Ghidurile ACC/AHA menționează că la adulții cu risc intermediar, factorii de risc amplificatori pot favoriza inițierea sau intensificarea terapiei cu statine, iar la persoanele cu risc borderline pot justifica inițierea unei statine cu intensitate moderată, după o discuție medic-pacient. Studiul nu pune problema unei prescrieri automate, ci atrage atenția asupra unei posibile rupturi între recomandări și practica reală: factorii există, sunt frecvenți, dar nu sunt folosiți consecvent.
Prevenția cardiovasculară nu poate fi redusă la un singur număr
Din perspectivă clinică, mesajul central este că prevenția cardiovasculară nu poate fi redusă la un singur scor. Scorurile de risc sunt utile, dar nu surprind întotdeauna complexitatea biologică a pacientului. Inflamația sistemică, istoricul familial, tulburările metabolice, boala renală cronică sau evenimentele reproductive relevante la femei pot modifica riscul real și pot influența beneficiul potențial al tratamentului preventiv. O persoană de 50–60 de ani, fără diagnostic cardiovascular, dar cu sindrom metabolic, trigliceride crescute și istoric familial de infarct precoce, poate avea un profil de risc diferit față de ceea ce arată scorul standard.
Limitele studiului și implicații pentru practică
Studiul are limite importante. Este o analiză transversală, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra cauzalitate. De asemenea, NHANES permite măsurarea doar a unor factori de risc amplificatori, nu a tuturor celor menționați în ghiduri. Totuși, valoarea studiului este că oferă o imagine populațională asupra frecvenței acestor factori și asupra modului în care ei se reflectă în utilizarea statinelor. Pentru practica medicală, rezultatele susțin nevoia unei abordări mai sistematice și riguroase în evaluarea riscului cardiovascular, cu integrarea constantă a factorilor amplificatori în evaluarea de rutină.
Către prevenția cardiovasculară mai personalizată
Pentru pacienți, concluzia nu este că „mai mulți oameni trebuie automat să ia statine", ci că decizia ar trebui să fie mai bine personalizată. În loc ca factorii de risc amplificatori să fie verificați ocazional, ei ar putea fi integrați mai riguros în discuția medic-pacient. Acest lucru ar putea însemna întrebări mai atente despre istoricul familial, identificarea sindromului metabolic, evaluarea funcției renale, recunoașterea menopauzei premature sau utilizarea unor biomarkeri atunci când sunt disponibili. Prevenția eficientă nu înseamnă doar identificarea persoanelor cu risc foarte înalt, ci și recunoașterea celor care se află în zone intermediare, unde semnalele suplimentare pot schimba balanța deciziei.
```Sursa: https://raportuldegarda.ro/statinele-preventie-cardiovasculara-tratament-factori-suplimentari/
