O nouă denumire pentru o condiție care afectează una din opt femei
Sindromul ovarian metabolic poliendocrin, cunoscut sub acronimul PMOS, este noua denumire pentru sindromul ovarian policistic (PCOS), după o inițiativă globală de corectare a terminologiei medicale. Potrivit unui studiu de politică sanitară publicat în revista The Lancet, aproximativ una din opt femei la nivel mondial — aproximativ 170 de milioane — sunt afectate de această condiție.
De ce a fost necesară schimbarea numelui
Termenul anterior era imprecis, susțin specialiștii. Denumirea "sindrom ovarian polichistic" sugera prezența unor ciste patologice în ovare și mascau caracteristicile metabolice și endocrine ale afecțiunii. Această nomenclatură inadecvată a dus la stigmatizare, fragmentarea îngrijirii medicale și întârzieri în diagnostic.
Dr. Anuja Dokras, autorul principal al lucrării publicate în The Lancet și director al Penn Polycystic Ovary Syndrome Center, explică: "Nu există ciste în ovare, iar denumirea anterioară nu includea toate aspectele condiției pe care le înțelegem astazi — efectele cardiometabolice și psihologice. Cercetările mele au demonstrat că această afecțiune are consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare și a sănătății mentale pe termen lung."
Un proces de colaborare de 14 ani
Schimbarea numelui a reprezentat rezultatul a 14 ani de colaborare globală între experți și persoanele cu experiență directă cu această condiție. Procesul a implicat constituirea unei guvernanțe și finanțare cu sprijinul a 56 organizații academice, clinice și de pacienți de top din întreaga lume.
Cercetătorii au utilizat multiple metodologii de cercetare pentru a identifica principiile care trebuiau să ghideze alegerea noului termen. Acestea includeau sondaje globale (cu 14.360 de răspunsuri), analize de marketing și implementare, ateliere cu tehnici de grup și metode Delphi modificate. Prioritățile stabilite au fost: acuratețea științifică, claritatea, evitarea stigmatizării, adecvarea culturală și fezabilitatea implementării.
Cum va fi implementată schimbarea
Dr. Helena Teede, director al Monash Centre for Health Research and Implementation, precizează că va fi nevoie de aproximativ 3 ani pentru ca noua denumire să fie adoptată pe scară largă. Implementarea se va face conform unui plan în 8 etape care include educație, aliniere cu sistemele de sănătate și clasificările internaționale ale bolilor.
"O strategie globală de implementare co-proiectată, inclusiv o perioadă de tranziție, educație și aliniere cu sistemele de sănătate și clasificările bolilor, este în curs de desfășurare," declară Dr. Teede. "Această schimbare a fost condusă cu și pentru cei afectați de condiție și suntem mândri că am ajuns la o denumire care reflectă în sfârșit cu acuratețe complexitatea afecțiunii."
Perspective pentru progresul medical
Expertul subliniază importanța acestui moment: "Aceasta este o clipă de reper care va duce la progrese medicale și de cercetare mult necesare la nivel mondial. Schimbarea numelui nu este doar o chestiune de terminologie, ci un pas major către recunoașterea și îmbunătățirea impactului acestei afecțiuni pe termen lung."
Ghidurile internaționale conduse de Universitatea Monash au îmbunătățit deja conștientizarea cu privire la această condiție, dar especialiștii consideră că redenumirea a fost pasul critic următor pentru a obține recunoaștere și îmbunătățiri în ceea ce privește impactul pe termen lung al acestei afecțiuni asupra sănătății femeilor.
