Îmbătrânirea creierului, accelerată de nivelul ridicat al glucozei din sânge
Creierul uman îmbătrânește în mod natural, reducându-se în dimensiune și volum după ce oamenii trec de 30-40 de ani. În unele cazuri, însă, acest proces poate fi mai rapid decât cel normal, crescând riscul de pierdere timpurie a memoriei, declin cognitiv și diverse tulburări neurologice. Un nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry sugerează că nivelurile ridicate de glucoză din sânge sunt asociate cu îmbătrânirea accelerată a creierului.
Cum au fost analizate datele
Cercetătorii de la Universitatea Jilin și Universitatea Medicală din China au analizat date de neuroimagistică, genomice și biologice disponibile în baza de date UK Biobank – o uriașă colecție de informații medicale, genetice și imagistice provenite de la mii de persoane din Marea Britanie. Pe baza scanărilor cerebrale ale acestor persoane, echipa a extras caracteristici măsurabile ale creierului, precum dimensiunea unor regiuni specifice, caracteristicile țesuturilor și modificările structurale.
Un model de inteligență artificială cu eroare de doar 3,26 ani
Ulterior, cercetătorii au antrenat algoritmi de învățare automată pentru a prezice vârsta persoanelor pe baza caracteristicilor cerebrale identificate. S-a dovedit că un model statistic specific, cunoscut sub numele de LASSO (least absolute shrinkage and selection operator), a fost cel mai performant în estimarea vârstei creierului, cu o rată medie de eroare de 3,26 ani. Modelul a fost utilizat pentru a calcula un indicator numit BAG (brain age gap), adică diferența dintre vârsta predicționată a creierului și vârsta reală a persoanei, pentru un total de 37.458 de participanți incluși în baza de date.
Glucoza – cel mai puternic marker metabolic al îmbătrânirii cerebrale
Analizând datele de metabolomică din probele de sânge ale acelorași persoane, cercetătorii au identificat nouă molecule din sânge asociate semnificativ cu valorile BAG. Dintre acestea, glucoza a prezentat cea mai puternică asociere. Concret, nivelurile ridicate de glucoză în sânge au fost legate de creiere care prezentau mai multe semne de îmbătrânire la scanările imagistice, apărând astfel mai „bătrâne" decât vârsta reală a persoanei.
Conform autorilor studiului: „Analizele de asociere efectuate pe 21.780 de indivizi au identificat nouă metaboliți plasmatici semnificativ legați de BAG, glucoza având cel mai puternic efect (β = 0,32, P = 9,90 × 10⁻¹²)." Totodată, studiile de asociere la nivel de genom (GWAS) au identificat 392 de variante genetice (SNP-uri) asociate cu BAG, iar metodele de randomizare mendeliană au oferit dovezi care susțin un rol cauzal potențial al glucozei în accelerarea îmbătrânirii creierului.
Legătura cu șapte boli cerebrale majore
Studiul mai arată că nivelurile crescute de glucoză plasmatică au fost asociate pozitiv cu șapte afecțiuni care afectează funcția creierului: demența de orice cauză, boala Alzheimer, demența vasculară, boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, depresia și anxietatea. În paralel, nivelurile ridicate de glucoză au fost asociate negativ cu performanța cognitivă, funcția motorie și indicatorii generali de sănătate mentală.
Volumul cerebral redus în 80 de regiuni ale creierului
Un alt rezultat semnificativ al studiului este că concentrațiile ridicate de glucoză au fost asociate cu reducerea volumului cerebral regional în 80 de zone corticale, subcorticale și cerebeloase. Aceasta înseamnă că glucoza nu afectează creierul în mod uniform, ci influențează structuri diverse, inclusiv cele implicate în memorie, mișcare și reglarea emoțională.
Implicații pentru prevenție și intervenție timpurie
Autorii subliniază că aceste descoperiri plasează metabolismul glucozei într-o poziție de factor modificabil în procesul de îmbătrânire cerebrală. Cu alte cuvinte, controlul nivelului de zahăr din sânge ar putea reprezenta o strategie concretă de intervenție timpurie pentru păstrarea sănătății creierului pe parcursul întregii vieți. Factorii care influențează viteza de îmbătrânire a creierului nu au fost pe deplin clarificați până în prezent, iar acest studiu aduce o contribuție importantă la înțelegerea rolului proceselor metabolice în acest fenomen.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-07-higher-blood-glucose-linked-faster.html
