Bazat pe cercetările neuroștiinței, cercetătoarea Lisa Feldman Barrett avertizează că lipsa somnului și stresul permanent pot conduce la un dezechilibru energetic intern care afectează procesarea cognitivă și rezistența imună.
Într-o nouă paradigmă propusă de neurosciența modernă, cercetătoarea Lisa Feldman Barrett (Universitatea Northeastern) subliniază că un creier uman nu este doar „centrul deciziilor”, ci și „managerul energetic” al corpului. În teoria ei, creierul gestionează un buget metabolic intern, un sistem de echilibrare între resursele energetice disponibile (ex: glucoză, oxigen) și cheltuielile interne (activitate neuronală, reglaje hormonale, homeostazie) (concept numit „body budgeting”).
Potrivit Barrett, în condiții de deficit bugetar cronic, adică atunci când consumul intern de energie este constant mai mare decât aportul și mecanismele de refacere, creierul ajustează funcțiile pentru a reduce cheltuielile. Aceste ajustări pot include scăderea capacității de învățare, reducerea explorării mediului sau limitarea reacțiilor emoționale „costisitoare” din punct de vedere metabolic.
Mai mult, un astfel de deficit are potențial implicații asupra sistemului imunitar. Când resursele energetice sunt limitate, organismul trebuie să prioritizeze între întreținerea funcțiilor vitale (organe, creier) și răspunsul imun. Astfel, în perioade de somn precar, stres cronic sau alimentație deficitară, sistemul imun poate fi afectat indirect printr-o „constrângere energetică” impusă de brain budgeting.
Pentru a preveni această stare de deficit, Barrett recomandă respectarea unor principii simple dar esențiale: somn suficient (în mod individual, de obicei 7–8 ore), alimentație echilibrată, mișcare regulată și reducerea factorilor de stres cronic. În interviuri recente, ea afirmă: „dacă există un lucru pe care să-l facă oamenii pentru sănătatea creierului lor, acela este să doarmă bine, în mod constant.”
Această interpretare a relației între metabolism, creier și sistemul imunitar adaugă o perspectivă importantă: nu este suficient să hrănim „corpul” în sens fizic, ci să permitem creierului să opereze într-un mediu energetic echilibrat pentru a susține optimal funcțiile cognitive, emoționale și de apărare biologică.
