Vertijul - Cauze, simptome, tratament și recomandări

Ce este afecțiunea denumită Vertij?

Vertijul, cunoscut și sub numele de vârtejul, este o afecțiune care provoacă senzația de mișcare a împrejurimilor sau  a corpului uman, cu toate că este imobil. Această afecțiune apare la toate vârstele, fiind cauzată dintr-o multitudine de factori.

Care sunt simptomele vertijului?

Simptomele specifice vertijului sunt următoarele:

• anxietatea;

• amețeala și pierderea echilibrului și chiar imposibilitatea de a merge în cazurile grave;

• stări de greață sau chiar de vomă;

• transpirație;

• diverse tulburări de vedere și de auz;

• lipsa concentrării;

• ținut sau alte zgomote care se aud în interiorul urechii;

• palpitații;

• insomnii;

• probleme cu motivația și cu concentrarea;

• pareza facială.

Principalele motive a stării de vertij

O cauză exactă a afecțiunii vertijului nu este determinată, deoarece poate apărea din diverse motive. Un motiv ar fi infecțiile sau dereglările componentelor urechii, precum urechea exterioară, urechea medie, și urechea interioară. 

Vertijul poate apărea și datorită legăturii dintre urechea internă și trunchiul cerebral, împreună cu cerebelul.

Afecțiunile pacientului și alți factori din mediu exterior pot afecta urechea și stimula vertijul.

Tipurile de vertij care pot să apară

Vertijul poate fi de trei tipuri:

• periferic - care apare la urechea internă, fiind declanșat de un factor extern și este în general însoțit de probleme cu auzul, cum ar fi țiuit, diverse zgomote în ureche sau transpirații împreună cu stări de rău sau greață. Cauza poate pleca de la urechea internă sau de la vestibulare și chiar de la boala Meniere. Acest tip de vertij apare în proportie de 80% și este de tip acut. Vertijul de tip acut se poate vindeca de la sine, fără tratament.

• central - care apare de la trunchiul cerebral și cerebel, dar nu se manifestă atât de agresiv ca și cel periferic. Cauza poate pleca de la AVC, tumori, scleroză și epilepsie. Acest tip de vertij este cronic și apare în 20% din cazurile de vertij. Vertijul cronic nu se mai vindecă, dar se poate ține sub control cu ajutorul pastilelor.

• divers - vertijul provocat din diverse cauze, care sunt de tip acut și poate apărea de la depresie, consumul de substanțe toxice sau medicamente, boli cardiovasculare endocrine și metabolice.

Diagnosticul corect pentru Vertij

Diagnosticul se face prin diverse teste, ca să se stabilizeze dacă este de tip acut sau cronic. Testele implică urmărirea ochilor, a sistemului nervos și a urechilor. Alte teste care se fac pentru stabilirea diagnosticului sunt exerciții de echilibru, urmărirea unui obiect fix fără mișcarea corpului. În afară de asta, medicul curant va pune mai multe întrebări, pentru a afla în ce circumstanțe s-a produs vertijul. În cazul în care este vorba despre un vertij cronic, se face RMN  sau CT, pentru a vedea exact de unde a pornit vertijul, pentru a elimina posibili factori declanșatori precum AVC, alte malformații, scleroză, traumatisme, tumori sau hemoragii cerebrale.

Tratamentul Vertijului

Vertijul se poate trata din mai multe puncte de vedere, în funcție de simptomatologie, cauzalitate sau prin exerciții vestibulare cu rolul de a se reda echilibrul. În cazul simptomatologiei, se prescriu medicamente ce au rolul de a stopa senzația de vomă sau de greață și dacă este nevoie chiar și de perfuzii dacă deshidratarea persistă. În cazul altor simptome, se prescriu medicamente antiinflamatorii, antiagregante plachetare/ anticoagulante, imunomodulatoare. Pentru redarea echilibrului vestibular, se recomandă exerciții, care așează otoliții la locul lor, sau cu ajutorul unui aparat. În cazul vertijului cronic, aceste exerciții făcute acasă sau la spital ameliorează simptomele, iar pacientul trebuie să ia medicamente care stimulează echilibrul.

Recomandări care ajută la ameliorarea simptomelor de vertij

În cazul în care suferiți de această afecțiune, doctorii vă indică să respectați unele recomandări, cu scopul de a ameliora simptomele, sau chiar de a vindeca vertijul în cazul celui acut. 

Principalele recomandări:

• nu faceți mișcări bruște;

• când vă dați jos din pat, stați în jur de cinci minute pe marginea patului până când se așează otoliții;

• când vreți să luați ceva de de jos nu vă aplecați direct, ci trebuie să vă puneți în poziție de șezut și de abia după luați ce aveți nevoie. Asta deoarece dacă vă aplecați direct, amețiți;

• nu vă  mișcați capul, ci mișcați tot corpul - de exemplu dacă schimbați direcția de mers, vă opriți, vă întoarceți în direcția pe care vreți să o luați și după aceea continuați să mergeți;

• faceți exercițiile acasă recomandate de medicul curant, pentru a vă ameliora simptomele;

• luați pastile care conțin substanța activă numită betahistină timp de 50 de zile, pentru a vă ameliora simptomele;

• în cazul în care trebuie să faceți probleme vestibulare, opriți pastilele cu trei zile înainte ca să se poată și rezolva vertijul.

În concluzie, persoanele care au vertij duc o viață dificilă, deoarece depinde de tipul de vertij, de severitatea, dar și de durata acestuia. Nu în cele din urmă, odată cu ameliorarea simptomelor prin diversele metode menționate mai sus, dar și respectarea unor reguli simple, pacientul poate duce o viață normală în continuare.