Uite ce nu știai despre mahmureală

Află ce se întâmplă cu adevărat în corpul tău după acele pahare în plus! Cum să tratezi mahmureala de după o noapte de distracție și cum se previne pentru a nu apărea starea de rău a doua zi.

Mahmureala a fost definită ca fiind combinația de simptome mentale și fizice resimțite în ziua următoare a unui episod de consum excesiv de alcool și care începe când concentrația de alcool din sânge se apropie de zero.

De-a lungul timpului, oamenii de știință au încercat să înțeleagă mecanismele care stau la baza acestei stări și să identifice factorii care contribuie la apariția și intensitatea ei. 

Există numeroși factori care influențează severitatea, printre care:  

• Cantitatea de alcool consumată în comparație cu cea care se consumă în mod obișnuit. În medie  1,5 până la 1,75 g/kg, echivalentul a 5-7 cocktailuri standard este aproape întotdeauna urmat de simptome de mahmureală.

• Conținutul de congeneri din băuturi. Congenerii sunt substanțe diferite de alcool care apar în urma procesului de fermentare - de exemplu, băuturile alcoolice închise la culoare, cum ar fi tequila, coniacul sau whisky-ul, tind să provoace mahmureală mai des decât cele clare, precum vodka sau gin.

• Fumatul

• Vulnerabilitatea genetică la alcoolism. Studiile au arătat o legătură directă între predispoziția genetică la alcoolism și mahmureală. De exemplu, Newlin și Pretorious au descoperit că persoanele cu părinți alcoolici prezintă mahmureli mai severe, comparativ cu cei fără astfel de antecedente familiale.

• În același timp, aproximativ 8% din populație este imună la mahmureală, chiar și după consumul unor cantități mari de alcool.

• Activitățile desfășurate în timpul consumului de alcool. Efortul fizic intens în timpul consumului duce la simptome mai severe a doua zi.

• Starea emoțională. Un studiu amplu realizat de Harbourg et al. a evidențiat că anumiți factori psihosociali pot prezice severitatea mahmurelii. Printre acești factori se numără sentimentele de vinovăție față de consumul de alcool, furia și depresia în timpul intoxicației cu alcool. 

• Așteptările și convingerile legate de consumul de alcool, fie ele pozitive sau negative, reprezintă un alt factor psihologic care a fost recent asociat cu efectele alcoolului.

• Consumul altor substanțe psihoactive. Este evident că în cazul consumului simultan de alcool și alte substanțe psihoactive, precum cocaina, benzodiazepinele sau canabisul, se poate modifica apariția și severitatea mahmurelii. 

• Lipsa consumului de alimente.

• Calitatea și cantitatea redusă de somn.

• Deshidratarea.

• Starea generală de sănătate.

Ce stă la baza simptomelor mahmurelii 

Deși este o experiență comună pentru mulți dintre noi, mecanismele exacte care stau la baza simptomelor mahmurelii rămân învăluite în mister. Au fost emise mai multe ipoteze de-a lungul timpului, dintre care amintim:

1. Teoria dezechilibrului electrolitic și a deshidratării

Alcoolul este un diuretic, ceea ce înseamnă că poate crește producția de urină și poate duce la deshidratare. De asemenea, poate duce la dezechilibre electrolitice, care contribuie suplimentar la starea de deshidratare. 

2. Teoria acetaldehidei

Alcoolul este metabolizat în organism, transformându-se în acetaldehidă. La concentrații ridicate, acetaldehida produce efecte nocive, asemănătoare cu simptomele mahmurelii. Cu toate acestea, contribuția acetaldehidei la mahmureală este încă subiect de dezbatere.

Este interesant de observat că aproximativ 36% dintre subiecții din Asia de Est prezintă o reacție de înroșire a feței, după ingestia unei cantități mici de alcool. Această reacție este cauzată de niveluri ridicate de acetaldehidă, determinate de variația genetică, vinovată de producerea întârzierii în eliminarea acestei substanțe.

3. Mahmureala ca efect direct al alcoolului

Se sugerează că anumite simptome ale mahmurelii pot fi explicate prin efectele toxice directe ale alcoolului asupra corpului. În acest context, alcoolul poate fi privit ca o otravă care induce dezechilibre electrolitice, iritații gastrice, hipoglicemie și alterări ale somnului.

4. Mahmureala ca urmare a efectelor congenerilor din băuturile alcoolice

Congenerii sunt substanțe prezente în băuturile alcoolice, produse în timpul fermentației sau adăugate în procesul de producție. Se crede că acești congeneri pot contribui la intensitatea și frecvența mahmurelii. De exemplu, băuturile cu un conținut ridicat de congeneri, cum ar fi vinul roșu sau whisky-ul, tind să producă mahmureli mai severe comparativ cu băuturile "clare" precum vodka.

5. Efectele alcoolului asupra diferitelor sisteme de neurotransmițători

Alcoolul afectează o varietate de sisteme de neurotransmițători, inclusiv sistemele GABA, glutamat, dopamină, serotonină și endocanabinoid. Efectele stimulante inițiale ale intoxicației alcoolice sunt legate de dopamină, care produce starea de euforie și plăcere. Ulterior, pe măsură ce este ingerat mai mult alcool, balanța înclină spre neurotransmițătorul GABA, care este principalul responsabil de inhibiția sistemului nervos și implicit de starea de somnolență, slab control al mișcărilor și comportamentul dezinhibat. 

6. Inflamația 

Etanolul poate avea un impact profund asupra proceselor legate de inflamație, atât periferic cât și în creier. Când etanolul este administrat, se induce un anumit grad de deteriorare neuronală ca rezultat al creșterii stresului oxidativ și al activării răspunsului inflamator. Un răspuns inflamator poate duce la o varietate de simptome, cum ar fi greața, vărsăturile, durerile de cap, confuzia, tremorul, precum și depresia clinică. Dovezi indirecte pentru inflamație contribuind la mahmureala alcoolică au fost indicate de faptul că medicamentele antiinflamatoare non-steroidiene și antioxidantele reduc severitatea simptomelor de mahmureală.

7. Disfuncția Mitocondrială

Daunele induse de etanol asupra ADN-ului mitocondrial, în special în ficat, au fost studiate în detaliu. Celulele cerebrale depind de mitocondrii și operează la limitele disponibilității. Prin urmare, chiar și o ușoară deteriorare a mitocondriilor poate duce la producția crescută de radicali liberi, provocând toxicitate în diverse regiuni cerebrale, cum ar fi cerebelul și cortexul prefrontal. Aceste regiuni sunt prin excelență implicate în controlul mișcărilor și explică modificările resimțite de consumatori în păstrarea echilibrului la mers și coordonarea mișcărilor.

Mitocondriile neuronale joacă un rol important și în dezvoltarea neuronilor, astfel încât disfuncția lor poate produce deteriorare intelectuală.

Starea de mahmureală, cu toate simptomele sale neplăcute, este un eveniment multifactorial care implică o varietate de evenimente biochimice, neurochimice, precum și factori genetici care conduc la apariția simptomelor.

Absorbție, distribuție și eliminare

În momentul consumului, alcoolul este rapid absorbit de tractul gastrointestinal, în special de intestinul subțire. Distribuția sa în organism este uniformă, corelându-se cu conținutul de apă al țesuturilor. 

Este important de menționat că alcoolul poate trece prin placentă, ajungând astfel în circulația fetală, cu potențiale consecințe negative asupra dezvoltării fătului.

Din cantitatea totală de alcool ingerată, peste 90% este descompusă (oxidată), în timp ce restul este eliminat neschimbat prin plămâni, rinichi și piele. Procesul de descompunere al alcoolului are loc în principal în ficat și este specific pentru fiecare individ. În medie, organismul este capabil să oxideze aproximativ 10-15 ml de etanol (echivalentul unei băuturi alcoolice) în fiecare oră.

În ficat, alcoolul este metabolizat în acetaldehidă cu ajutorul unei enzime numită alcool-dehidrogenază și a unui derivat de vitamină B3. Având un grad ridicat de toxicitate, acetaldehida este rapid transformată în acetat de către enzima aldehid-dehidrogenază. Ulterior este convertită în acizi grași și colesterol și în final, în dioxid de carbon și apă.

Simptome:

- Durere de cap

- Stare generală de rău

- Diaree

- Lipsa poftei de mâncare

- Tremor

- Oboseală

- Greață

- Tahicardie

- Hipertensiune arterială

- Hipotensiune arterială la ridicarea bruscă în picioare

- Deficit de atenție și concentrare

- Gură uscată

- Deficit de orientare în spațiu

- Sensibilitate la lumină și zgomote

- Stare de slăbiciune musculară

- Dureri abdominale

- Palpitații

- Transpirații

- Cârcei

- Iritabilitate

- Anxietate

- Tristețe nemotivată

Efectele consumului îndelungat

Este important de menționat că în cazul consumului regulat, pe termen lung, alcoolul afectează toate sistemele și organele din corp.

Tratament

Prevențiv: 

• N-acetylcysteină (ACC, Fluimucil) 600-1800 mg cu o oră înainte de consum

• Liv.52 6 tablete cu 2 ore înainte de consum

• L-cisteină 1200 mg cu 3 ore înainte de consum

• Piritinol (un analog de vitamina B6) 1200 mg cu 3 ore înainte de consum

• Alimentație: O masă bogată în grăsimi și carbohidrați cu 2 ore înainte de consum

• Hidratare din belșug, mai ales în prima parte a consumului

Simptomatic:

• Săruri de rehidratare

• Ibuprofen 200-400 mg sau alte antiinflamatoare non-steroidiene (AINS)

• Anti-emetice (Metoclopramid, Ghimbir etc.)

• Anti-acide (Dicarbocalm, Gaviscon etc.)

• Alimentație: Consumul de alimente poate ajuta la stabilizarea nivelului de glucoză din sânge

• Odihnă și somn

În final, mahmureala este precum un  „reminder” de la corpul nostru că am cam exagerat cu alcoolul. Fiecare dintre noi reacționează diferit la alcool, iar genetica și tipul de băutură pot influența cât de rău ne simțim a doua zi. 

Cel mai bun sfat? Să bem cu măsură și să ne ascultăm corpul. Și, desigur, un pahar de apă între băuturi nu strică niciodată. 

Sănătate și distracție responsabilă!

Referințe:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34972259/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6761819/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16373736/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32808029/

https://link.springer.com/article/10.1007/BF00280076

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2065699/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24563184/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8501466/

https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2F1064-1297.7.4.484

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/740576/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30916313/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34183702/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32197381/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19347842/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10836917/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20712594/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28568743/