Efectele fumatului asupra organismului

Sistemul respirator și fumatul

Bronșita cronică. Fumatul provoacă inflamarea căilor respiratorii, care poate duce la o afecțiune numită bronșită cronică. Această afecțiune se caracterizează printr-o tuse persistentă, creșterea producției de mucus și dificultăți de respirație.

Emfizem. Fumatul deteriorează, de asemenea, sacii de aer din plămâni, ceea ce poate duce la o afecțiune numită emfizem. Această condiție face ca sacii de aer să își piardă elasticitatea, ceea ce vă face dificilă respirația.

Cancer pulmonar. Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar, deteriorând celulele din plămâni, ducând la dezvoltarea de tumori canceroase.

Astm. Fumatul agravează simptomele astmului și poate face mai dificil controlul bolii.

Alte efectele negative ale fumatului

De atunci și până acum, prin intermediul medicinei, s-au descoperit efectele nocive ale fumatului, dar și a celor care sunt în preajma fumătorilor. Într-o țigara se regăsesc cu aproximație 5000 de chimicale, dintre care 40 sunt cancerigene. O formă de cianură și cunoscutul arsenic se regăsesc cu ușurință în acestea, alături de fungicide.

Sistemul nervos parasimpatic este stimulat de nicotina țigării și cauzează dependență. Dacă la început se resimt acele efecte de relaxare și calm în timpul fumatului și imediat după, toleranța se poate instala foarte repede. Efectele nu vor mai fi la fel iar cele două menționate anterior se pot înlocui rapid cu iritabilitate și sevraj. Este nevoie doar de câteva săptămâni de utilizare, pentru a se instaura dependența, iar sistemul parasimpatic să nu mai funcționeze în parametrii normali.

Inima este și ea afectată de țigări. Fumatul dăunează căptușelii arterelor, ceea ce poate provoca acumularea de grăsime în pereții organului. Acest lucru poate duce la o afecțiune numită ateroscleroză, care poate reduce fluxul de sânge către inimă și crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. De asemenea, fumatul poate determina sângele să devină mai gros și mai lipicios, ceea ce crește riscul formării de cheaguri de sânge. Cheagurile de sânge pot provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral, dacă blochează fluxul de sânge către inimă sau creier. Fumatul poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra inimii și crește riscul de a dezvolta boli de inimă. În timp, acest lucru slăbește mușchiul inimii și crește riscul de insuficiență cardiacă.

Corpul uman se poate iradia. Este de remarcat faptul că unele tipuri de produse din tutun, cum ar fi trabucurile și tutunul de pipă, pot fi cultivate în soluri care conțin materiale radioactive naturale, cum ar fi poloniul și plumbul. Ca urmare, fumatul acestor produse expune corpul la cantități de radiații. În situația aceasta, deși cantitatea este mică, radiația părăsește greu trupul ceea ce înseamnă că materialul radioactiv se poate acumula în noi. Aceste substanțe deteriorează celulele și ADN-ul, ceea ce duce la mutații și poate crește riscul de a dezvolta cancer.

Potența este și aceasta afectată, indiferent de gen. Fumatul poate deteriora vasele de sânge și poate reduce fluxul de sânge către penis, ceea ce poate duce la disfuncție erectilă, incapacitatea de a obține sau de a menține o erecție. Bărbații care fumează prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea, în comparație cu nefumătorii. Fumatul poate afecta, de asemenea, calitatea și cantitatea spermei, reducând fertilitatea masculină. La femei, fumatul poate reduce fertilitatea interferând cu nivelurile hormonale. Poate afecta și ciclurile menstruale la femei, provocând perioade neregulate, sângerări abundente și crampe dureroase. Fumul slăbește sistemul imunitar și crește riscul de a dezvolta boli cu transmitere sexuală, cum ar fi papilomavirusul uman (HPV) și herpesul.

Pielea, organul de protecție. Se cunoaște faptul că fumatul provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, ducând la riduri, linii fine sau un ten aspru. Acest lucru se datorează faptului că fumatul dăunează colagenului și elastinei, care sunt esențiale pentru menținerea pielii sănătoase. De asemenea, a fost asociat cu un risc crescut de cancer de piele, inclusiv carcinom cu celule scuamoase și melanom. Poate întârzia vindecarea rănilor, prin reducerea fluxului de sânge către piele și afectarea capacității sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor. Decolorarea pielii, în special pe degete și unghii, din cauza prezenței nicotinei și gudronului. Nu în ultimul rând, fumatul a fost asociat cu un risc crescut de psoriazis, o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin pete roșii și solzoase pe piele.

Renunțarea la dependența de țigări

Renunțarea la fumat poate fi o provocare, dar există mai multe strategii care vă pot ajuta în această călătorie.

1.  Identificați situațiile sau activitățile care vă fac să doriți să fumați, cum ar fi stresul sau evenimentele sociale și veniți cu strategii alternative pentru a face față acestor factori declanșatori.

2.  Utilizarea de medicamente cum ar fi bupropiona și vareniclina, pot ajuta la reducerea poftelor și ușurează renunțarea la fumat. Discutați cu medicul de familie despre medicamentul potrivit pentru situația dumneavoastră.

3.  Stresul poate declanșa fumatul, așa că încercați să practicați tehnici de reducere a stresului, cum ar fi exercițiile, yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă.

Sursa principală a articolului este cartea “În sfârșit, nefumător”, de Allen Carr. Autorul s-a preocupat de analiza și studiul dependențelor asupra psihicului uman, inclusiv fumatul. De la factorii sociali si ritualici, pană la substanțele care îți degradează organismul. Un paradox uman este faptul că indivizilor nu le place sa li se spună ce să facă, însă subtilitatea funcționează de minune. Dacă, într-adevăr, îți vei dori să citești cartea asta, recomand capitolul din interior numit “Avantajele de a fi fumător”.