Secretul afecțiunii diagnosticate greșit: Anevrismul

Ce este anevrismul?

Anevrismul este o dilatație anormală la nivelul unui vas de sânge, iar majoritatea sunt regăsite întâmplător, în cadrul unor investigații de rutină. În cazul unui anevrism la creier, acesta este identificat la nivelul arterelor cerebrale. Avem două tipuri, care diferă în funcție de gravitate: nerupt (apare în cele mai multe dintre cazuri) și rupt (care este o urgență medicală gravă). 

Simptomele comune ale anevrismului sunt: dureri de cap, pierderi de echilibru, memorie tulburată, tulburări de vedere, pupile dilatate. O cauză clară a acestei afecțiuni nu a fost identificată, însă au fost descoperiți câțiva factori de risc:  tensiunea mare, vârsta, istoricul familial, consumul excesiv de alcool și tutun. Un factor declanșator poate fi considerat stresul cronic din viața unei persoane, deoarece este eliberat un nivel mare de cortizol și acest hormon afectează buna funcționare a organismului.

Este important de discutat și despre simptomele unui anevrism rupt, pentru a ști când să apelăm la un medic: dureri de cap severe, greață și vărsături, rigiditatea gâtului, pierderea cunoștinței, confuzie, sensibilitate la lumină, convulsii, tulburări respiratorii.

Patologiile care contribuie la anevrism

Riscul de rupere al anevrismului riscă să crească în prezența următorilor factori: vârsta înaintă, istoricul familiei, stresul, vasele de sânge mai mari sunt mai sensibile la rupere, alte probleme de sănătate. 

Există totuși posibilitatea de a reduce riscul ruperii unui anevrism prin schimbarea stilului de viață. Dieta sănătoasă, exercițiile fizice, evitarea alcoolului și a fumatului sunt pașii pe care fiecare om îi poate realiza, pentru a evita apariția unei astfel de afecțiuni. 

Analizele de care avem nevoie pentru a-l identifica

Anevrismul este de obicei descoperit la un control de rutină, dar pentru a determina gradul acestuia, sunt necesare următoarele analize: 

• CT (aparat cu radiații, care are o precizie mai mare decât o radiografie); 

• RMN (este neiradiantă, se folosește mai mult în cazul unui anevrism rupt);

• puncție lombară (se racolează un lichid de la nivelul coloanei lombare, pentru a găsi urmele de sângerare); 

• angiografie (explorarea vaselor cerebrale prin introducerea unui cateter până la nivelul acestora, unde se poate găsi un anevrism). 

Cu ce poate fi confundat anevrismul?

• Anevcular cerebral: Este important să se facă o evaluare medicală imediată pentru a se face diferența între cele două.

• Hipertensiunea arterială: Simptomele anevrismului, cum ar fi durerea de cap severă și senzația de presiune în zona afectată, pot fi confundate cu simptomele cauzate de hipertensiunea arterială necontrolată.

• Tumori cerebrale: Unele tumori cerebrale pot provoca simptome similare cu cele ale anevrismului, cum ar fi dureri de cap severe, modificări ale vederii sau probleme neurologice.

• Nevralgia trigemenului: Această afecțiune este caracterizată prin dureri de cap severe și spasme faciale, care pot fi confundate cu simptomele anevrismului.

Este important să se consulte un medic pentru o evaluare și un diagnostic precis în cazul oricăror simptome suspecte sau îngrijorătoare. Diagnosticarea corectă a anevrismului este crucială pentru a iniția un tratament adecvat și pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi ruptura anevrismului și hemoragia asociată. Anevrismul poate fi confundat cu alte condiții medicale care pot avea simptome similare sau pot fi asociate cu aceleași regiuni anatomice.

Unele dintre aceste condiții includ:

• Migrena: Atunci când anevrismele cerebrale sunt localizate în apropierea nervilor cranieni, simptomele lor pot fi confundate cu durerile de cap severe asociate cu migrena.

• Accident vascular cerebral (AVC): Anevrismele care s-au rupt și au provocat hemoragii cerebrale pot produce simptome similare cu cele ale unui accident vascular.

Cum putem preveni anevrismul?

Prevenirea anevrismului implică unele măsuri în stilul de viață și în gestionarea factorilor de risc care pot contribui la dezvoltarea acestuia. Este important să rețineți că unele tipuri de anevrisme pot fi congenitale și nu pot fi prevenite.

Cu toate acestea, pentru anevrismele care apar din cauze evitabile, următoarele strategii sunt utile:

• Controlul tensiunii arteriale: Hipertensiunea arterială crește riscul de dezvoltare a unui anevrism și contribuie la ruperea acestuia. Menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase prin dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și, dacă este necesar, medicamente prescrise de medicul dumneavoastră, ajută la prevenirea anevrismului.

• Evitarea fumatului: Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea anevrismului, în special a anevrismelor aortei. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumul de țigară reduce semnificativ riscul.

• Controlul nivelului de colesterol: Nivelurile ridicate de colesterol contribuie la formarea plăcilor de aterom în vasele de sânge, crescând riscul de formare a anevrismelor. O dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate ajută la menținerea nivelurilor de colesterol în limite normale.

• Evitarea consumului excesiv de alcool și droguri: Consumul excesiv de alcool și utilizarea drogurilor ilegale crește riscul de dezvoltare a anevrismului și afectează și sănătatea generală a vaselor de sânge.

• Evitarea traumatismelor craniene: Traumatismele craniene severe cresc riscul de dezvoltare a anevrismului cerebral. Este important să purtați echipament de protecție adecvat atunci când participați la activități sportive sau la alte activități care implică un risc crescut de leziuni.

• Screeningul medical regulat: Pentru persoanele cu un istoric familial de anevrisme sau pentru cele care prezintă factori de risc importanți, screeningul medical regulat poate ajuta la identificarea precoce a anevrismelor și la intervenția înainte de a deveni periculoase.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice îngrijorare legată de riscul de anevrism și să urmați sfaturile și recomandările sale pentru prevenirea acestei afecțiuni.

Tratamentul utilizat pentru anevrism

Unul dintre tratamentele importante care este indicat pentru această afecțiune este intervenția chirurgicală, indiferent dacă este sau nu rupt anevrismul. Dacă totuși medicul decide că riscul de rupere nu este mare, atunci se va apela la tratament terapeutic: pastile antialgice, se vor bloca canalele de calciu, vasopresoarele (crește presiunea arterială și scade cantitatea de sânge care trece prin țesuturi), pastile anticonvulsivante. 

Așadar, nu ezita să contactezi cel mai apropiat doctor la apariția primelor simptome ale acestei afecțiuni, care este greu de identificat, fiind uneori mult prea târziu când se pune un diagnostic. Alege prevenția!