Dezlipirea de retină. Simptome - Cauze - Complicații

Retina este unul dintre straturile din interiorul ochiului în care se formează senzațiile vizuale. Aceasta îi transmite creierului printr-un nerv optic (legătura dintre ochi și creier) că semnalele luminoase pe care le vede trebuie transformate în imagini. Detașarea retinei reprezintă o urgență medicală care poate afecta persoanele de orice vârstă și poate duce la pierderea parțială sau totală a vederii dacă nu este tratată la timp.

Ce reprezintă dezlipirea retinei?

Dezlipirea de retină  apare atunci când retina este împinsă sau trasă din poziția ei normală. Acea parte a retinei care este dezlipită nu funcționează normal, astfel încât vederea devine neclară și încețoșată.

Între retină și peretele de sub ea, apare un spațiu în care pătrunde un lichid, numit lichid subretinian. Stratul de țesut de pe partea din spate a ochiului, sensibil la lumină, se poate desprinde parțial sau complet de restul ochiului. 

Tipuri de rupturi ale retinei 

Există 3 tipuri principale de dezlipire de retină:

• Regmatogenă - reprezintă o  ruptură sau o gaură în retină. Aceasta permite fluidului din ochi să se scurgă prin acea ruptură și să ajungă în spatele retinei, determinând detașarea ei. Este un tip de dezlipire de retină întâlnit frecvent.

• Tracțională -  se formează membrane în cavitatea vitreană care trag de retină şi o desprind. De obicei apare la persoanele cu diabet zaharat.

• Exudativă - este produsă prin pătrunderea de lichid sub retină numit lichid subretinian. Aceasta este cauzată de bolile de retină și nu presupune desprinderea propriu-zisă a retinei.

Există, de asemenea, o detașare de retină fără ruptură de retină, numită detașare neregulată, care apare în unele boli inflamatorii ale retinei sau vaselor retiniene și, în general, nu necesită intervenție chirurgicală.

Cauze

Dezlipirea de retină poate fi cauzată de diferiți factori. Printre aceștia se numără:

• Miopia

• Vârsta

• Bolile sistemice

• Traumatismele oculare 

• Diabetul zaharat cu retinopatie diabetică proliferativă

• Tumorile cu dezvoltare intraoculară

• Traumatisme ale polului posterior ocular

• Structurile conjunctive ori fibrovasculare postinflamatorii 

• Retinopatia de prematuritate (dezlipire de retină secundară)

Simptomatologia dezlipirii de retină

Dezlipirea de retină poate provoca diferite simptome, în funcție de cât de gravă este afecțiunea și de zona de pe retină care este afectată. Unele persoane nu prezintă simptome inițiale sau pot avea doar simptome ușoare, fapt ce îngreunează situația deoarece pacienții ajung la oftalmolog mult prea tarziu.

Însă, printre simptomele care ar putea indica o dezlipire de retină sunt:

• Vederea încețoșată sau diminuată într-unul sau ambii ochi

• Apariția unor pete întunecate sau fulgere de lumină în câmpul vizual

• Perceperea unor obiecte curgătoare sau flotante în câmpul vizual, denumite "muște zburătoare"

• Perceperea unui văl de întuneric sau umbră în câmpul vizual

• Schimbarea bruscă și semnificativă a vederii sau o pierdere parțială sau totală a vederii într-unul sau ambii ochi

• Senzație de tracțiune sau presiune în interiorul ochiului afectat

• Sensibilitate mare la lumină

• Ochi roșii

În cazul în care prezentați unul sau mai multe dintre simptomele menționate mai sus trebuie să consultați de urgență medicul oftalmolog pentru a efectua un consult și pentru a vă pune diagnosticul corect urmat de un tratament. Dezlipirea de retină este o urgență medicală, iar pacienții care nu conștientizează acest lucru, pot ajunge la pierderea permanentă a vederii.

Diagnosticare

Diagnosticul este stabilit  de către un oftalmolog în urma unui examen atent. Se recomandă de urgență efectuarea următoarelor investigații:

• examenul fundului de ochi după dilatarea pupilei, cu biomicroscopul și lupe speciale, dar și cu oftalmoscopul indirect, care evidențiază mai bine periferia retinei, numărul și localizarea rupturilor

• ecografia de pol posterior – este esențială, mai ales atunci când mediul ocular nu este transparent. Ecografia dinamică este o variantă a ultrasunetelor, foarte utilă pentru diagnosticul diferențial în aceste cazuri.

• Tomografia cu coerență optică (OCT) - tehnică de imagistică non-invazivă care utilizează lumina infraroșie pentru a crea imagini detaliate ale retinei. Acest lucru poate ajuta medicul oftalmolog să determine gradul de dezlipire al retinei și să stabilească planul de tratament adecvat.

• Examenul de vedere - Medicul oftalmolog evaluează acuitatea vizuală a pacientului, capacitatea de a distinge culori și de a percepe contrastul pentru a stabili dacă există o afectare a vederii.

Operația – singurul tratament eficient

Dezlipirea de retină, din păcate, are un singur tratament: operația. După intervenția chirurgicală, pacientul are nevoie de câteva luni de recuperare, iar durata operației depinde în totalitate de complexitatea problemei. Intervalul de timp variază între o oră sau două. Dacă pacientul efectuează operația în stadiul incipient al simptomelor, aceasta are o rată de succes mare și nu apar complicații în urma sa. Succesul unei astfel de operații depinde de gravitatea dezliprii și de cât țesut cicatricial s-a format în retină.

Principiul operației constă în:

• Curățarea corpului vitros, responsabil de tracțiuni asupra retinei – această procedură este numită  Vitrectomie.

• Laserul sau "gheața" (crioaplicații) "blochează" rupturile retinei, ambele creând cicatrici pigmentare care împiedică pătrunderea lichidului prin rupturi și împiedică detașarea retinei.

• Gazul sau uleiul de siliciu este injectat în cavitatea oculară pentru a "atașa" retina, a "împinge" retina decojită spre peretele ochiului și a "atașa-o”, lăsând-o lipită mult timp până la cicatrizarea aplicației laser.

După operație, este foarte probabil ca pacientul să simtă o durere la nivelul ochilor și timp de câteva zile vederea să-i fie neclară. De asemenea, ochiul poate fi inflamat, roșu sau sensibil preț de câteva săptămâni.

În cazul rupturilor izolate, se  realizează un baraj laser - „blocarea” dezlipirii cu aplicații laser, cu sau fără injectare de gaz, pentru a opri extinderea rupturii și dezvoltarea unei decolări.

Complicații 

Dacă pacientul, care prezintă semne ale dezlipirii de retină, nu ajunge în regim de urgență la medic, atunci pot apărea consecințe grave în ceea ce privește sănătatea ochilor săi.

Complicații posibile dacă nu este realizat tratamentul:

• glaucom pigmentar;

• apariția vaselor de neovescularizație;

• cataractă;

• uveită.

Complicații posibile după operație: 

• risc de infecție;

• risc de sângerare - în interior sau în jurul ochiului;

• progresia cataractei.

Reguli postoperatorii

După intervenția chirurgicală, pacientul trebuie să știe următoarele lucruri:

• pleacă acasă imediat după operație - pansat la ochi până următoarea zi când vine din nou la clinică pentru a da jos bandajul și a i se explica stadiul

• medicul îi prescrie tratament pe care îl va urma timp de 45 de zile

• ochiul operat se spală cu apă fiartă și răcită sau ser fiziologic și cotonete demachiante

• nu se atinge ochiul cu mâna murdară ori batistă

• se evită efortul fizic

• nu apasă sau freacă ochiul

• poartă ochelari pe timpul zilei

• pentru câteva zile va purta un plasture pentru ochi

Datorită terapiilor moderne, mai mult de 90% din cazurile de dezlipire de retină pot fi tratate cu succes, chiar și atunci când sunt necesare mai multe intervenții. Rezultatele eficiente se obțin în cazul pacienților care apelează la medicul oftalmolog imediat ce observă un disconfort ocular și care se operează înainte ca macula să fie afectată.