Clima și Creierul: Impactul încălzirii globale asupra sănătății mintale

Schimbările climatice, un fenomen tot mai prezent în discursul public, sunt influențate în mod semnificativ de comportamentul uman. În ultimii ani, aceste schimbări au devenit din ce în ce mai vizibile și mai discutate în societatea noastră. La rândul lor, schimbările climatice au un impact asupra comportamentului uman, respectiv asupra sănătății mintale. Există modalități prin care este și va fi influențat psihicul uman de încălzirea globală.

Fenomenele meteorologice pot avea impact asupra sănătății mintale

Evenimentele zgomotoase, cum ar fi dezastrele naturale și fenomenele meteorologice extreme, pot avea un impact direct asupra sănătății mintale.

Se anticipează că încălzirea globală va duce la creșterea inundațiilor, secetelor, incendiilor de vegetație și furtunilor majore. De-a lungul decadelor, psihologii au studiat impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra sănătății mintale, chiar înainte ca acestea să fie asociate pe scară largă cu schimbările climatice. Astfel, s-a acumulat o cantitate semnificativă de dovezi în acest sens. Mai multe studii sistematice ale literaturii au fost efectuate, concluzionând că cele mai comune probleme de sănătate mintală în urma evenimentelor meteorologice extreme, sunt depresia și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).

Unele persoane suferă de depresie sau au risc crescut de suicid

Alte consecințe includ abuzul de substanțe, violența domestică și ideile suicidare. S-a constatat că între 20-30% dintre supraviețuitorii uraganelor suferă de depresie și/sau sindrom de șoc post-traumatic (PTSD). Rate similare au fost observate și în rândul persoanelor afectate de inundații și de incendiile de vegetație.

Seceta, deși este un eveniment gradual, a fost asociată cu un risc crescut de suicid în rândul fermierilor. Motivele sunt variate, incluzând atât dificultățile economice, cât și doliul legat de schimbările prin care trece pământul pe care îl lucrează și pierderea identității asociate cu rolul de fermier.

Estimările privind prevalența problemelor de sănătate mintală variază în funcție de mai mulți factori, dar cele mai optimiste arată că 25% din populația afectată de un eveniment meteorologic extrem, ar putea experimenta o problemă de sănătate mintală.

Temperaturile crescute afectează sănătatea mintală

Rezultatele studiului indică faptul că trecerea de la temperaturi lunare cuprinse între 25°C și 30°C la temperaturi de peste 30°C a crescut probabilitatea dificultăților de sănătate mintală cu 0,5%. Mai mult, o creștere cu 1°C a temperaturii medii pe o perioadă de cinci ani este asociată cu o creștere cu 2% a prevalenței problemelor de sănătate mintală.

Amenințarea este mai mare pentru cei cu resurse financiare limitate. Faptul că minoritățile și comunitățile cu venituri mici sunt afectate în mod disproporționat de fenomenele meteorologice extreme este bine documentat. Cu toate acestea, vulnerabilitatea este mai mică pentru cei care au sisteme bune de sprijin social.

Efecte cauzate de schimbări climatice gradate

Există efecte cauzate de schimbări subtile și gradate, precum creșterea nivelului mării, temperaturile mai ridicate și modificările în modelele de precipitații. 

Schimbările climatice nu se manifestă doar prin fenomene vizibile precum furtunile sau incendiile de vegetație, ci și prin modificări ambientale gradate, care, deși mai puțin evidente, vor afecta un număr mult mai mare de persoane.

Caracteristica cea mai evident asociată cu schimbările climatice este încălzirea globală. De decenii, cercetătorii care au analizat impactul căldurii asupra comportamentului social au identificat o relație cauzală cu creșterea agresivității. Această agresivitate poate fi direcționată atât împotriva altora, ducând la creșterea violenței și a omuciderilor, cât și împotriva propriei persoane, cu creșterea consecutivă a ratelor de suicid. Studii recente au confirmat că temperaturile mai ridicate sunt asociate cu rate mai mari de suicid.

Impacturi negative ale căldurii 

Alte impacturi negative ale căldurii asupra sănătății mintale sunt, de asemenea, evidente, datele arătând că spitalizările asociate cu problemele de sănătate mintală sunt mai frecvente în zilele calde. Mecanismul cauzal pentru aceste efecte nu este clar, dar poate include stresul și frustrarea asociate cu condițiile neplăcute, oportunități reduse pentru activitate fizică normală sau somn afectat.

Oamenii experimentează direct schimbările climatice și prin modificările calității aerului. Arderea combustibililor fosili este asociată nu doar cu temperaturi mai ridicate, din cauza efectului de seră, dar și cu o poluare mai mare; aerul mai cald conține, de asemenea, straturi mai mari de ozon la nivelul solului. 

Stresul psihologic și episoadele psihotice

Cercetările în acest domeniu sunt mai puțin consolidate decât cele legate de căldură și adesea nu se disting între diferite surse de poluare, dar există dovezi că scăderea calității aerului este asociată cu stresul psihologic și episoadele psihotice.

Există efecte indirecte asociate cu modificările fizice și sociale induse de climă. De exemplu, schimbările în producția agricolă pot duce la insecuritate alimentară, iar migrația cauzată de schimbările climatice poate provoca tensiuni sociale.

Schimbările climatice aduc cu ele o serie de influențe indirecte care vor avea consecințe semnificative asupra societății și, implicit, asupra sănătății mintale a individului. Deși o analiză detaliată a acestor impacturi depășește scopul acestui articol, este esențial să subliniem câteva dintre modurile în care acestea pot amenința starea de bine psihologică.

Schimbările climatice pot conduce la insecuritate economică

Pentru anumite categorii de persoane, schimbările climatice vor conduce la insecuritate alimentară și/sau economică. Acest lucru este cauzat atât de schimbările în structura profesională, cât și de efectele directe asupra condițiilor agricole. Aceste schimbări vor amplifica stresul pentru multe familii, contribuind astfel la o creștere a problemelor de sănătate mintală.

Mai departe, schimbările climatice vor accentua migrația involuntară, pe măsură ce unele zone locuite devin mai puțin locuibile sau chiar dispar (de exemplu, insulele cu altitudine joasă sau comunitățile de coastă). Unele dintre aceste fenomene au avut deja loc, chiar și în SUA, unde locuitorii de pe Isle de Jean Charles, de pe coasta Louisianei, au fost recunoscuți ca primii refugiați climatici ai națiunii. Migrația involuntară este asociată cu deteriorarea sănătății mintale, deoarece oamenii trebuie să facă față pierderii locuinței, nevoii de adaptare la noi condiții și culturi, precum și potențialei ostilități din partea rezidenților locației în care s-au mutat.

Schimbările climatice sunt asociate cu creșterea conflictelor

Schimbările climatice sunt asociate cu creșterea conflictelor, atât la nivel intergrupal, cât și internațional. Departamentul de Apărare al SUA a declarat că încălzirea globală este un factor care crește exponențial riscul de conflicte între națiuni.

Astfel, pe lângă efectele directe ale schimbărilor climatice, influențele indirecte pot avea un rol semnificativ în modelarea viitorului societății și a stării de bine a individului. Este esențial să abordăm aceste provocări cu seriozitate și să căutăm soluții pentru a minimiza efectele negative asupra sănătății mintale.

Consecințele schimbărilor climatice

Consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale:

• Șoc psiho-emoțional și traumă psihică

• Tulburare de stres post-traumatic

• Stres cronic

• Relații sociale tensionate

• Depresie

• Anxietate generalizată

• Sinucidere

• Abuz de substanțe

• Agresiune și violență

• Pierderea autonomiei și a controlului asupra propriei vieți

• Pierderea identității personale și profesionale

• Sentimente de frică, neputință, fatalism

Inegalitate în vulnerabilitatea față de schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală, dar este esențial să înțelegem că nu toate grupurile vor fi afectate în mod egal. Există națiuni și regiuni geografice care sunt mai vulnerabile, precum insulele cu altitudine joasă sau zonele predispuse la secetă, inundații și topirea ghețarilor.

Dincolo de acestea, vulnerabilitatea economică joacă un rol crucial: resursele financiare pot atenua unele dintre efectele schimbărilor climatice și pot ajuta la recuperarea după dezastre naturale.

Femeile sunt mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că femeile sunt mai vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, în mare parte din cauza lipsei relative de putere asociate cu rolurile de gen. Există și persoane vulnerabile din cauza diferențelor fiziologice: cei cu afecțiuni preexistente, inclusiv tulburări mentale, pot fi afectați de întreruperi în tratamentul lor sau pot lua medicamente care îi fac mai sensibili la căldură. Copiii sunt deosebit de vulnerabili, având sisteme fiziologice și neurologice încă în dezvoltare; de exemplu, nu pot regla temperatura corpului la fel de eficient. Mai mult, expunerea timpurie la traume poate afecta pe termen lung capacitatea copiilor de a-și regla emoțiile în viața adultă.

Este esențial să diferențiem manifestările fizice obiective ale schimbărilor climatice de percepția subiectivă a acestor schimbări și a riscurilor asociate. Ambele au un impact asupra sănătății mintale.

În ultima vreme, se acordă o atenție sporită posibilității ca schimbările climatice să aibă un impact asupra sănătății mintale, nu neapărat prin experiențele directe, ci mai degrabă determinat de anxietate sau îngrijorare legată de această problemă. Rapoartele anecdotice despre anxietatea climatică au proliferat în mass-media, unde au fost descrise temerile părinților pentru viitorul copiilor lor sau reticența tinerilor adulți de a avea copii din cauza fricilor legate de viitor. 

Au apărut și o serie de termeni cu semnificații asemănătoare, dar distincte: „solastalgia” a fost unul dintre primii termeni folosiți pentru a descrie o reacție emoțională la degradarea mediului, dar există și alți termeni precum doliul ecologic sau eco-anxietatea.

Adaptarea la amenințarea schimbărilor climatice

În contextul adaptării la amenințarea schimbărilor climatice, îngrijorarea poate fi considerată un proces normal și adaptiv care pregătește oamenii să facă față amenințărilor viitoare, cu excepția cazului în care este atât de determinată de anxietate încât devine intensă și incontrolabilă.

În mai multe eșantioane din SUA (nu neapărat reprezentative pentru populația generală), între 17 și 25% dintre persoane raportează că au experimentat astfel de efecte, cel puțin ocazional. Este probabil ca anxietatea despre schimbarea climatică să devină un punct central pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale în anii următori.

Schimbarea climatică este la fel de mult un fenomen psihologic și social, cât este o problemă de biodiversitate și geofizică. Este esențial să recunoaștem și înțelegem aceste influențe și să găsim modalități de a ne proteja sănătatea mintală în fața acestor provocări globale. Recunoașterea acestor probleme are potențialul de a stimula intervențiile mai active de atenuare și adaptare în fața impactului încălzirii globale. 

Referințe:

https://www.apa.org/news/press/releases/2017/03/mental-health-climate.pdf

https://www.pnas.org/doi/full/10.1073/pnas.1801528115

https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fa0023141

https://health2016.globalchange.gov/downloads#mental-health-and-well-being

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/09540261.2014.925851

https://link.springer.com/article/10.1007/s00038-009-0112-0

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31349129/

https://www.researchgate.net/publication/341047802_Development_and_validation_of_a_measure_of_climate_change_anxiety

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10303262/

https://researchportal.murdoch.edu.au/esploro/outputs/bookChapter/Chronic-environmental-change-Emerging-psychoterratic-syndromes/991005541652607891

https://grist.org/politics/2019s-biggest-pop-culture-trend-was-climate-anxiety/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22201156/

https://eric.ed.gov/?id=EJ1101427

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22661680/

https://www.who.int/publications/i/item/9789241508186

https://www.science.org/doi/10.1126/science.aad9837

https://unfccc.int/news/climate-change-threatens-national-security-says-pentagon

https://link.springer.com/article/10.1007/s10597-005-6363-1

https://www.nytimes.com/2016/05/03/us/resettling-the-first-american-climate-refugees.html

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30916743/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28987650/

https://www.nature.com/articles/s41562-017-0097

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31590065/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5923796/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24332428/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33389625/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18941580/

https://www.pnas.org/doi/abs/10.1073/pnas.1701354114

https://www.researchgate.net/publication/273575924_Will_climate_change_increase_or_decrease_suicide_rates_The_differing_effects_of_geographical_seasonal_and_irregular_variation_in_temperature_on_suicide_incidence

https://www.nature.com/articles/s41558-018-0222-x

https://link.springer.com/article/10.1007/s40641-019-00121-2

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30134614/

https://www.researchgate.net/publication/328207113_The_impact_of_climate_change_and_natural_disasters_on_vulnerable_populations_A_systematic_review_of_literature

https://psycnet.apa.org/record/2011-19559-004

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25860572/

https://www.researchgate.net/publication/323807500_The_summer_of_smoke_ecosocial_and_health_impacts_of_a_record_wildfire_season_in_the_Northwest_Territories_Canada

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25068940/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30404727/

https://europepmc.org/article/med/31487033