Utilizarea rețelelor sociale, predictor mai puternic al depresiei decât locul de muncă sau nivelul de educație
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Cincinnati și Universitatea Northwestern arată că utilizarea rețelelor sociale este un predictor mai bun al depresiei decât mulți alți factori comuni, precum locul de muncă, nivelul de educație sau timpul petrecut jucând jocuri video, navigând pe internet sau urmărind programe TV. Cercetarea a fost publicată în jurnalul npj Mental Health Research.
11 ani de date analizate cu ajutorul inteligenței artificiale
Cercetătorii au analizat date colectate pe parcursul a 11 ani, din cadrul studiului anual Media Behaviors and Influence Study, începând din 2014. Au fost examinate 183.300 de chestionare anonimizate completate de adulți cu vârste între 18 și 70 de ani. Această bază de date, realizată de Prosper Insights & Analytics, cuprinde 1.318 întrebări pe diverse teme și măsoară starea de sănătate a respondenților prin 31 de indicatori, inclusiv depresia auto-raportată. Noutatea acestui studiu constă în utilizarea unui model de machine learning, validat cu instrumente speciale pentru a-i asigura acuratețea, care a demonstrat că asocierile dintre rețelele sociale și depresie persistă și în rândul adulților.
Pragul critic: 2,5 ore de scroll pe zi
Cercetătorii au identificat o corelație clară între utilizarea rețelelor sociale și depresia auto-raportată începând de la 150 de minute pe zi, adică aproximativ 2,5 ore de derulat conținut. Acest rezultat a fost consistent în fiecare dintre cei 11 ani studiați. Mai mult, pe parcursul acestei perioade, rețelele sociale au devenit un predictor din ce în ce mai puternic al depresiei, depășind alți factori precum vizionarea la televizor sau navigarea pe internet.
„Un tablou condamnator" – avertismentul cercetătorilor
Autorul principal al studiului, profesorul Hans Breiter de la Universitatea Cincinnati, a folosit un limbaj ferm pentru a descrie concluziile cercetării: „Este un tablou condamnator. Rețelele sociale sunt dăunătoare pentru indivizi de-a lungul întregii vieți. Nu ar trebui să ne supunem unui produs care folosește știința dependenței pentru a ne optimiza timpul de vizionare." Breiter subliniază că sănătatea mintală și fericirea sunt legate de implicarea activă în lume și de existența unui scop, nu de urmărirea pasivă a conținutului ore în șir.
De ce este acest studiu diferit față de cercetările anterioare
Cercetătorul asociat Vikram Suresh de la Universitatea Cincinnati a explicat că majoritatea studiilor publicate până acum s-au concentrat pe populații tinere, seturi unice de date sau măsuri generale ale timpului petrecut în fața ecranului. „Avem nevoie de studii care să distingă rețelele sociale de alte activități digitale și să examineze dacă aceleași asocieri apar în populații diferite și de-a lungul mai multor ani", a afirmat Suresh. Acest studiu este primul care utilizează inteligența artificială pentru a demonstra că relația dintre social media și depresie se menține constant în rândul adulților.
Tendința este sesizată și de utilizatori
Doctorandul Johnathan Avant, coautor al studiului, a remarcat că oamenii au bănuit de mult timp că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate avea efecte negative asupra sănătății. „Poți vedea tendințe chiar pe rețelele sociale, unde oamenii vorbesc despre costul pe care îl au asupra sănătății lor mintale", a spus Avant. Astfel, concluziile științifice vin să confirme o realitate pe care mulți utilizatori o trăiesc și o exprimă deja în mediul online.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-08-daily-social-media-hours-tracks.html
