Ce sunt alimentele ultraprocesate și de ce contează
Nu există o definiție oficială universal acceptată a alimentelor ultraprocesate, însă termenul desemnează în general produsele care trec prin prelucrări industriale extensive și conțin numeroși aditivi. Aceste alimente tind să aibă o valoare nutrițională scăzută, un conținut caloric ridicat și întârzie senzația de sațietate, ceea ce poate crește rata de consum și aportul alimentar total. Potrivit unor estimări, alimentele ultraprocesate reprezintă mai mult de jumătate din caloriile consumate în dieta americană.
Ce arată meta-analiza
O meta-analiză recentă publicată în Family Medicine and Community Health a analizat 51 de studii de cohortă prospective, acoperind peste 8,8 milioane de participanți. Rezultatele indică legături clare, dependente de doză, între consumul de alimente ultraprocesate și efecte negative asupra sănătății. Fiecare 100 g de astfel de alimente consumate zilnic a fost asociat cu riscuri semnificativ mai mari de boli cardiovasculare, cancer și mortalitate de orice cauză. Pentru context, 100 g pot reprezenta un biscuit mare din comerț, aproximativ patru porții de chipsuri sau cam două hot dog-uri.
Concluziile cercetătorilor și recomandările pentru medicii de familie
Grupul de cercetare condus de Xiao Liu, MD, PhD, de la Duke-NUS Medical School din Singapore și Sun Yat-Sen Memorial Hospital din Guangzhou, China, a concluzionat că reducerea aportului de alimente ultraprocesate poate fi relevantă pentru prevenirea bolilor cronice. Autorii au îndemnat la acțiune clinică, în special în medicina primară. Aceștia sugerează că medicii de familie ar putea recomanda o reducere treptată a consumului de alimente ultraprocesate până la aproximativ 10-20% din energia zilnică totală, luând în considerare subtipurile cu cele mai puternice asocieri cu efecte adverse. Înlocuirea alimentelor ultraprocesate cu alternative minim procesate, mai degrabă decât simpla restricție, ar putea reprezenta o abordare mai sustenabilă și centrată pe pacient.
Limitele studiului: cauzalitatea rămâne nedovedită
Deși există numeroase studii observaționale care asociază dietele bogate în alimente ultraprocesate cu efecte nocive asupra sănătății, ideea că aceste alimente cauzează direct boli cronice rămâne nedovedită. Lipsa unor studii randomizate riguroase a fost subliniată de statisticianul Adam Jacobs, PhD, MSc, de la Ergomed din Guildford, Anglia, în comentarii publicate pe site-ul Science Media Centre. „Persoanele care consumă cantități mici de alimente ultraprocesate sunt, în general, mai înstărite decât cele care consumă mai multe, iar sărăcia este unul dintre cei mai puternici predictori ai sănătății precare", a afirmat Jacobs. „Astfel, este posibil ca consumul de alimente ultraprocesate să fie pur și simplu un indicator al sărăciei, și nu în sine dăunător."
Probleme de metodologie: confundanți și auto-raportare
Jacobs a semnalat și alți factori de confuzie posibili legați de stilul de viață: de exemplu, persoanele care lucrează în ture sau au vieți deosebit de stresante pot consuma mai multe alimente ultraprocesate, iar puține studii au ajustat pentru astfel de variabile. Pe de altă parte, măsurarea aportului alimentar este în sine o provocare metodologică majoră. În studiile incluse în meta-analiză, consumul de alimente ultraprocesate a fost evaluat prin chestionare de frecvență alimentară, reamintiri de 24 de ore sau istorii dietetice. Liu și colegii săi au recunoscut că auto-raportarea alimentară poate fi o sursă de erori de clasificare și de măsurare.
Vocea scepticilor: studiile randomizate oferă o imagine mai nuanțată
Gunter Kuhnle, PhD, de la Universitatea din Reading, Anglia, a subliniat că măsurarea aportului alimentar este notoriul de dificilă, întrucât oamenii nu își amintesc adesea cu precizie ce au mâncat. Estimarea consumului de alimente ultraprocesate din astfel de date este și mai complicată, din cauza definiției ambigue a termenului și a categoriilor alimentare neclare. „Studiile randomizate controlate oferă o imagine mult mai nuanțată, unele arată că respectarea recomandărilor dietetice generale este mai importantă decât dacă alimentele sunt procesate sau ultraprocesate. Este important să încurajăm publicul să urmeze recomandările dietetice actuale, dar există puține dovezi că evitarea alimentelor ultraprocesate este în sine benefică pentru sănătate", a concluzionat Kuhnle.
Context politic: SUA lucrează la o definiție oficială
Pe fondul acestor dezbateri științifice, tema alimentelor ultraprocesate a căpătat și o dimensiune politică în Statele Unite. Secretarul Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane, Robert F. Kennedy Jr., a plasat nutriția în centrul agendei sale „Make America Healthy Again". Recent, FDA a anunțat că a finalizat prima definiție federală oficială a alimentelor ultraprocesate, care a fost transmisă Casei Albe pentru revizuire ulterioară.
Sursa: https://www.medpagetoday.com/primarycare/dietnutrition/123118
