Ce face cafeina cu creierul în timpul somnului
De ani de zile, oamenii dezbat dacă băutul cafelei seara îngreunează adormirea. Unii pot consuma cofeină târziu în cursul zilei și adorm fără probleme, în timp ce alții rămân treji ore întregi. Însă cercetătorii descoperă tot mai des că întrebarea dacă cafeaua întârzie somnul poate fi mai puțin relevantă decât alta, mult mai importantă: ce face cofeina cu creierul după ce somnul a început.
EEG – instrumentul care dezvăluie calitatea reală a somnului
Pentru a investiga aceste efecte, oamenii de știință folosesc EEG (electroencefalografia), o metodă de înregistrare a activității electrice a creierului. Măsurătorile EEG pot dezvălui mult mai mult decât cât timp doarme cineva sau cât de des se trezește. Ele oferă indicii despre calitatea biologică și profunzimea somnului.
„EEG ne permite să vedem nu doar dacă o persoană doarme, ci și cum doarme creierul. Evaluarea clasică a somnului măsoară durata și etapele acestuia, în timp ce analiza EEG cantitativă relevă modificări mai subtile, cum ar fi reducerea activității cu unde lente, un marker important al profunzimii somnului și al caracterului său restaurator", explică prof. Donata Kurpas de la Departamentul de Nursing al Universității de Medicină din Wroclaw.
Undele lente și somnul profund – ce poate altera cafeina
Undele lente reprezintă o caracteristică majoră a somnului profund, etapa asociată cu recuperarea fizică, refacerea rezervelor de energie și menținerea unei funcții cerebrale sănătoase. Cofeina nu afectează întotdeauna somnul în moduri evidente. O persoană poate adormi la ora obișnuită și poate rămâne adormită pe durata unei nopți aparent complete, dar calitatea odihnei poate fi totuși alterată.
„Cofeina poate scurta somnul sau poate îngreuna adormirea; cu toate acestea, chiar și atunci când durata somnului pare normală, ea poate reduce activitatea cu unde lente și poate deplasa tiparul EEG spre un creier mai «treaz»", spune prof. Kurpas.
Somnul aparent normal, dar neurologic insuficient
În termeni practici, o persoană poate petrece opt ore în pat fără a beneficia de același nivel de recuperare neurologică pe care l-ar avea în mod normal. Întrucât perturbarea nu provoacă treziri evidente, ea poate trece cu ușurință neobservată. „Sentimentul subiectiv că am dormit bine nu corespunde întotdeauna cu ceea ce observăm în înregistrările neurofiziologice. O persoană poate adormi fără dificultăți majore și nu își amintește că s-ar fi trezit, în timp ce creierul poate prezenta mai puține caracteristici ale somnului profund", adaugă expertul.
De ce unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții
Un alt rezultat major al cercetărilor privind cofeina este că răspunsurile variază considerabil de la o persoană la alta. Genetica, metabolismul, vârsta, stresul și oboseala cronică pot influența intensitatea cu care cofeina afectează somnul. Pentru unii oameni, chiar și cafeaua consumată devreme în cursul zilei poate avea un impact până la lăsarea nopții.
„Nu este vorba doar despre cafeaua consumată imediat înainte de culcare. Pentru unii oameni, cantitatea totală de cofeină consumată pe parcursul zilei și dacă organismul are suficient timp să o metabolizeze înainte de seară pot fi, de asemenea, importante", subliniază prof. Kurpas.
Cercul vicios al cofeinei și oboselii
Această problemă este deosebit de relevantă pentru persoanele care se bazează pe cofeină pentru a-și îmbunătăți concentrarea, rezistența sau performanța, sportivi, persoane care desfășoară activități intelectuale intense și oricine folosește regulat cafea sau alte produse cu cofeină pentru a rămâne alert. Cofeina poate crește temporar starea de vigilență și poate face oboseala mai puțin perceptibilă, însă experții avertizează că acest „boost" poate veni uneori cu prețul capacității organismului de a se recupera complet în timpul somnului.
În acest sens, cofeina seamănă cu un mecanism de „împrumut de energie" din organism. Dacă recuperarea nocturnă devine mai puțin eficientă, persoana se poate simți mai obosită a doua zi și apelează la și mai multă cofeină. „Dacă cofeina ajută o persoană să funcționeze în timpul zilei, afectând în același timp calitatea recuperării nocturne, se poate instala un cerc vicios: oboseală mai mare, nevoie mai mare de stimulare și somn de calitate mai slabă", conchide prof. Kurpas.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260922005719.htm
