O terapie inovatoare pentru artrita reumatoidă refractară
Imunoterapiile de tip CAR T, folosite până acum mai ales în tratamentul cancerului, ar putea deveni în viitor o soluție și pentru bolile autoimune severe. Șase pacienți cu artrită reumatoidă extrem de dificil de tratat au primit această terapie la Charité – Universitätsmedizin Berlin, în cadrul primului studiu clinic de acest fel din lume. Rezultatele, publicate în revista Nature Medicine, arată că activitatea bolii a scăzut semnificativ la toți participanții, iar trei dintre aceștia nu mai au nevoie de niciun medicament pentru artrita reumatoidă la finalul perioadei de observație.
Ce este artrita reumatoidă și de ce este atât de greu de tratat
Artrita reumatoidă este o boală cronică în care sistemul imunitar atacă din greșeală propriile articulații ale corpului. Aceasta provoacă inflamații recurente, umflarea articulațiilor și, pe măsură ce boala avansează, poate duce la deteriorarea ireversibilă a acestora. Tratamentele disponibile în prezent pot ține de obicei inflamația sub control, dar nu vindecă boala. Pacienții au nevoie astfel de medicație pe tot parcursul vieții, antiinflamatoare și imunosupresoare, cu toate efectele secundare asociate.
La unii pacienți, chiar și mai multe terapii moderne nu reușesc să producă un răspuns adecvat. Medicii numesc această situație boală refractară la tratament. Pentru cei afectați, aceasta înseamnă durere persistentă, mobilitate redusă și o calitate scăzută a vieții.
Celulele B „rebele" – sursa problemei
„Un motiv al eșecului terapeutic ar putea fi celulele B care alimentează boala, celule de memorie ale sistemului imunitar adaptativ care pot supraviețui în ganglionii limfatici, măduva osoasă sau țesutul articular după o infecție, unde produc anticorpi nocivi îndreptați împotriva propriilor țesuturi și reaprind în mod repetat inflamația", explică Prof. David Simon, care a conceput studiul alături de Prof. Gerhard Krönke la Departamentul de Reumatologie și Imunologie Clinică al Charité.
Cercetătorii speră că celulele CAR T, celule imunitare ale pacientului, modificate genetic în laborator, ar putea urmări selectiv aceste celule B patogene chiar și în profunzimea țesuturilor, resetând cât mai complet memoria B-celulară patologică și oferind astfel sistemului imunitar un nou început.
Cum funcționează terapia CAR T adaptată pentru boli autoimune
Inițial dezvoltate pentru tratamentul cancerului, celulele CAR T sunt utilizate acum într-un spectru mai larg. În cancer, celulele imunitare ale pacientului sunt „antrenate" să recunoască și să elimine celulele tumorale; în bolile autoimune, scopul este de a direcționa aceste celule imunitare spre celulele de memorie care alimentează boala.
„Marcatorul de identificare de pe multe celule B, atât celulele B anormale din cancerele sângelui sau ale sistemului limfatic, cât și celulele B patogene din artrita reumatoidă, este molecula de suprafață CD19. O puteți considera ca un fel de 'etichetă de identificare'", explică Simon. „Pentru a permite celulelor CAR T să detecteze și să elimine celulele cauzatoare de boală, echipăm celulele imunitare ale pacienților cu un receptor care acționează ca un senzor de căutare pentru CD19."
Procesul pas cu pas al terapiei
Pentru acest tip de terapie cu celule CAR T anti-CD19, limfocitele T sunt mai întâi recoltate din sângele pacientului. Acestea sunt celule imunitare care în mod normal recunosc și elimină celulele infectate sau anormale. În laborator, celulele sunt modificate genetic și echipate cu elementul-cheie de recunoaștere: un receptor artificial de antigen (CAR) care se leagă specific de molecula CD19.
Înainte ca celulele imunitare modificate să poată fi reintroduse în pacient printr-o singură perfuzie, este necesară o scurtă chimioterapie pregătitoare, pentru a crea „spațiu" în sistemul imunitar. Aceasta reduce temporar numărul anumitor celule imunitare, astfel încât celulele CAR T să se poată înmulți eficient și să-și îndeplinească funcția. Odată returnate în organism, celulele modificate încep să caute markerul CD19 și atacă specific celulele care îl poartă. Astfel, elimină temporar toate celulele B CD19-pozitive, permițând sistemului imunitar să se reseteze și contribuind la eliminarea chiar și a celulelor B cu viață lungă din articulații, care altfel ar fi dificil de atins.
Rezultatele studiului clinic COMPARE
În primul studiu clinic mondial care evaluează siguranța și eficacitatea terapiei CAR T anti-CD19 în artrita reumatoidă, echipa de cercetare de la Charité a înrolat inițial șase pacienți cu forme deosebit de severe ale bolii. Cele trei femei și trei bărbați, cu vârste cuprinse între 31 și 69 de ani, primiseră până la opt terapii biologice sau țintite în ultimii 10 ani, niciuna dintre acestea nefiind suficient de eficientă.
„Activitatea bolii a scăzut semnificativ la toți cei șase pacienți. Pe parcursul urmăririi de până la un an, trei pacienți s-au aflat în remisiune susținută fără niciun medicament pentru artrita reumatoidă", raportează Prof. Krönke, care conduce grupul comun de cercetare clinică în reumatologie de la Charité și Centrul German de Cercetare în Reumatologie (DRFZ). „Acest lucru este deosebit de remarcabil, având în vedere că niciun tratament consacrat nu reușise anterior să le amelioreze suficient simptomele."
Efecte profunde asupra sistemului imunitar
Terapia celulară pare să fi făcut mai mult decât să reducă temporar inflamația articulară: celulele imunitare modificate au urmărit și eliminat celulele B patogene din rezervoare mai profunde, precum măduva osoasă, ganglionii limfatici și țesutul articular. La vizitele regulate de control din cele 12 luni ulterioare, echipa de cercetare a constatat că nivelurile autoanticorpilor caracteristici artritei reumatoide au scăzut semnificativ, un semn că sistemul imunitar a suferit o resetare reală, nu doar una superficială.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-08-cell-therapy-substantially-severe-rheumatoid.html
