Sucul de sfeclă roșie și tensiunea arterială
O rutină simplă bazată pe suc de sfeclă roșie ar putea explica una dintre cele mai surprinzătoare conexiuni din domeniul îmbătrânirii sănătoase: legătura dintre bacteriile din cavitatea bucală și tensiunea arterială. Cercetătorii de la Universitatea din Exeter au descoperit că adulții în vârstă care au băut suc de sfeclă roșie bogat în nitrați de două ori pe zi, timp de două săptămâni, au înregistrat o scădere a tensiunii arteriale. Același efect nu a apărut la adulții tineri, chiar dacă sucul de sfeclă le-a modificat și acestora microbiomul oral.
Cel mai amplu studiu de acest tip
Studiul, publicat în revista Free Radical Biology and Medicine, este cel mai amplu de acest fel care examinează modul în care nitrații din alimentație afectează bacteriile din gură, biologia oxidului nitric și răspunsul vaselor de sânge la adulți tineri și vârstnici. Cercetarea a inclus 39 de adulți cu vârsta sub 30 de ani și 36 de adulți între 60 și 70 de ani, recrutați prin intermediul NIHR Exeter Clinical Research Facility.
Cum funcționează mecanismul: de la nitrați la oxide nitric
Nitrații se găsesc în mod natural în multe legume și joacă un rol important în organism. Sfecla roșie este deosebit de bogată în nitrați, dar nu este singura opțiune. Spanacul, rucola, feniculul, țelina și varza kale sunt, de asemenea, surse alimentare bune. Etapa-cheie are loc înainte ca nitrații să ajungă în sânge: anumite bacterii din gură ajută la conversia nitraților din alimente în compuși care susțin ulterior producția de oxid nitric. Acesta din urmă ajută vasele de sânge să se relaxeze și să funcționeze corect, ceea ce este esențial pentru reglarea sănătoasă a tensiunii arteriale.
Când echilibrul bacterian se strică
Atunci când echilibrul bacteriilor orale se perturbă, calea de transformare a nitraților în oxid nitric poate deveni mai puțin eficientă. Echipa din Exeter a găsit dovezi că sucul de sfeclă roșie a modificat microbiomul oral al adulților vârstnici într-un mod care pare să susțină această cale metabolică. Participanții au parcurs două faze separate de câte două săptămâni: într-una au băut doze regulate de suc bogat în nitrați, iar în cealaltă, o versiune placebo din care nitrații fuseseră eliminați. O perioadă de „spălare" de două săptămâni a separat cele două faze.
Rezultate diferite în funcție de vârstă
Ambele grupe de vârstă au prezentat modificări semnificative ale microbiomului oral după consumul sucului bogat în nitrați, însă schimbările nu au fost identice. La adulții vârstnici, sucul de sfeclă roșie a fost asociat cu o scădere notabilă a bacteriilor din grupul Prevotella, descrise de cercetători ca potențial dăunătoare în acest context. În același timp, bacteriile asociate cu beneficii pentru sănătate, inclusiv Neisseria, au devenit mai abundente. Grupul vârstnicilor a început studiul cu valori medii mai ridicate ale tensiunii arteriale și, după faza cu suc bogat în nitrați, tensiunea le-a scăzut. Această reducere nu s-a observat după consumul băuturii placebo și nici la adulții tineri.
De ce efectul este mai pronunțat la vârstnici
Rezultatele indică un posibil motiv pentru care sucul de sfeclă roșie poate fi deosebit de util mai târziu în viață. Adulții vârstnici tind să producă mai puțin oxid nitric pe măsură ce înaintează în vârstă, iar disponibilitatea redusă a acestuia poate afecta funcția vasculară. Profesorul Anni Vanhatalo, autoare a studiului, a declarat: „Știm că o dietă bogată în nitrați are beneficii pentru sănătate, iar persoanele în vârstă produc mai puțin oxid nitric propriu. De asemenea, au tendința de a avea tensiunea arterială mai ridicată, ceea ce poate fi legat de complicații cardiovasculare precum infarctul și accidentul vascular cerebral. Încurajarea adulților vârstnici să consume mai multe legume bogate în nitrați ar putea aduce beneficii semnificative pe termen lung pentru sănătate."
Nu doar nutrienți, ci și un ecosistem
Descoperirile sugerează că sucul de sfeclă roșie nu acționează doar prin nutrienții pe care îi furnizează. El poate funcționa și prin modificarea micului ecosistem din cavitatea bucală care ajută la valorificarea acelor nutrienți. Iar dacă sfecla roșie nu este pe placul cuiva, profesorul Vanhatalo subliniază că există multe alternative bogate în nitrați: spanac, rucola, fenicul, țelină și varză kale.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/05/260524021154.htm
