Apneea în somn în mijlocul vieții, asociată cu memorie mai slabă și risc crescut de demență
Un nou studiu realizat de Universitatea Monash din Australia atrage atenția asupra legăturii dintre apneea obstructivă de somn, performanța cognitivă și riscul de demență la adulții de vârstă mijlocie. Cercetarea, publicată în revista Alzheimer's & Dementia, sugerează că identificarea și tratarea timpurie a acestei afecțiuni ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.
Cine a fost studiat și cum
Studiul a inclus 2.795 de participanți cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, înrolați în cadrul proiectului Australian Healthy Brain Project. Toți participanții erau sănătoși din punct de vedere cognitiv la momentul înrolării. Aceștia au completat evaluări online ale abilităților de gândire și ale stării generale de sănătate. Cercetătorii au comparat performanța cognitivă și factorii de risc pentru demență între persoanele cu și fără apnee obstructivă de somn (OSA).
Ce este apneea obstructivă de somn
Apneea obstructivă de somn este o tulburare frecventă în care căile respiratorii se îngustează sau se colapsează în mod repetat în timpul somnului, provocând opriri sau reduceri ale respirației pentru scurte perioade. Afecțiunea este adesea însoțită de sforăit puternic, gâfâit sau senzație de sufocare în timpul somnului și rămâne frecvent nediagnosticată.
Memorie mai slabă la persoanele cu apnee netratată
Rezultatele studiului arată că participanții cu apnee obstructivă de somn au avut performanțe mai slabe la testele de memorie față de cei fără această afecțiune. Un detaliu important: deteriorarea memoriei a fost observată în principal la persoanele cu OSA netratată. Cei care urmau un tratament au obținut rezultate similare cu participanții fără apnee, ceea ce sugerează că tratamentul poate compensa cel puțin parțial efectele negative asupra memoriei.
Factori de risc vasculari, mai frecvenți la cei cu apnee
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu apnee în somn aveau și o povară mai mare de factori de risc pentru demență, printre care obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut. Acești factori vasculari și de stil de viață au explicat parțial legătura dintre apnee și memoria slabă, însă nu au putut explica în totalitate de ce persoanele cu OSA au performat mai slab la testele cognitive.
De ce contează diagnosticul precoce
Gabriel Abdelmessih, doctorand în neuropsihologie clinică la Universitatea Monash și primul autor al studiului, subliniază importanța identificării apneei în somn cu mult înainte ca declinul cognitiv să devină evident. „Apneea în somn este frecventă, adesea nediagnosticată și extrem de tratabilă, totuși nu este luată în considerare în mod obișnuit în discuțiile despre riscul de demență", a declarat Abdelmessih.
O abordare integrată a riscurilor
Cercetătorul atrage atenția că apneea în somn apare frecvent împreună cu alți factori modificabili de risc pentru demență: obezitate, tensiune arterială crescută, colesterol ridicat și că toți acești factori ar trebui evaluați împreună atunci când se estimează riscul individual de declin cognitiv. Echipa de cercetare intenționează acum să investigheze dacă tratarea simultană a apneei și a factorilor de risc vasculari asociați ar putea proteja sănătatea creierului și reduce riscul de demență odată cu înaintarea în vârstă.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-06-links-apnea-poor-memory-greater.html
