Somnul și îmbătrânirea organelor: prea puțin sau prea mult dăunează în egală măsură
O nouă analiză privind îmbătrânirea biologică a corpului uman sugerează că atât somnul insuficient, cât și somnul excesiv sunt asociate cu o îmbătrânire mai accelerată a creierului, inimii, plămânilor, sistemului imunitar și a altor organe. Ambele tipare de somn au fost legate și de o gamă largă de boli.
Ce aduce nou această cercetare
„Studiile anterioare au descoperit că somnul este în mare parte legat de îmbătrânire și de povara patologică a creierului. Studiul nostru merge mai departe și arată că atât somnul insuficient, cât și cel excesiv sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă în aproape fiecare organ", spune conducătorul studiului, Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons. Cercetătorul subliniază că rezultatele susțin ideea că somnul este esențial pentru menținerea sănătății organelor în cadrul unei rețele coordonate creier-corp, incluzând echilibrul metabolic și un sistem imunitar sănătos.
Ce sunt „ceasurile de îmbătrânire"
Oamenii de știință folosesc din ce în ce mai mult ceasuri de îmbătrânire biologică pentru a estima dacă o persoană îmbătrânește mai repede sau mai lent față de vârsta sa cronologică. Aceste instrumente se bazează pe învățare automată (machine learning) și informații biologice, de exemplu, proteine obținute dintr-un test de sânge minim invaziv, pentru a calcula tipare asociate cu îmbătrânirea. Multe dintre aceste ceasuri oferă o singură măsură pentru întregul corp, deși diferite organe pot îmbătrâni în ritmuri diferite. Un exemplu familiar este declinul funcției ovariene, care contribuie la „ceasul biologic" asociat cu fertilitatea feminină.
Ceasuri separate pentru fiecare organ
Wen și colegii săi au dezvoltat ceasuri de îmbătrânire care se concentrează pe organe individuale, cu scopul de a oferi informații mai detaliate și potențial mai personalizate despre sănătatea fiecărei persoane. „Toată lumea este entuziasmată de aceste ceasuri de îmbătrânire și de capacitatea lor de a prezice riscul de boală și mortalitate", spune Wen. „Dar pentru mine, întrebarea mai interesantă este: putem lega ceasurile de îmbătrânire de un factor de stil de viață care poate fi modificat la timp pentru a încetini îmbătrânirea?" Somnul s-a dovedit a fi un subiect ideal pentru a explora această întrebare, cu atât mai mult cu cât cercetătorul însuși mărturisește că este un dormitor ușor și că era îngrijorat de efectele somnului asupra propriei sale sănătăți.
Metodologia studiului
Pentru a crea ceasurile de îmbătrânire, Wen a folosit date de la aproximativ jumătate de milion de participanți din UK Biobank. Învățarea automată a fost aplicată pentru a identifica semnături biologice asociate cu îmbătrânirea în diferite organe. Cercetătorii au construit ceasuri folosind mai multe tipuri de informații: măsurători structurale din imagistică medicală, proteine asociate unor organe specifice și molecule detectate în sânge. „La ficat, de exemplu, avem un ceas de îmbătrânire construit cu date despre proteine, un ceas bazat pe date metabolice și unul bazat pe date de imagistică", explică Wen. Echipa a comparat apoi durata somnului raportată de fiecare participant cu estimările vârstei biologice furnizate de 23 de ceasuri de îmbătrânire ce acoperă 17 sisteme de organe.
Rezultate: curba în formă de U
A apărut un tipar clar în formă de U la nivelul întregului corp. Persoanele care raportau un somn scurt (mai puțin de 6 ore) și cele care raportau un somn lung (mai mult de 8 ore) tendeau să prezinte o îmbătrânire biologică mai accelerată. Cel mai scăzut ritm de îmbătrânire a fost observat la persoanele care dormeau între 6,4 și 7,8 ore pe zi, interval care pare să reprezinte „zona optimă" pentru sănătatea organelor.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/08/260823094156.htm
