O nouă cercetare realizată la Universitatea din Sydney sugerează că adulții în vârstă ar putea modifica markeri importanți ai îmbătrânirii biologice într-un timp surprinzător de scurt, pur și simplu schimbând ceea ce mănâncă. Studiul, publicat în revista Aging Cell și condus de Dr. Caitlin Andrews de la Școala de Științe ale Vieții și Mediului, a descoperit că australienii cu vârste între 65 și 75 de ani care au redus fie grăsimile alimentare, fie proteinele de origine animală au prezentat semne ale unei vârste biologice mai scăzute după numai patru săptămâni.
Vârsta biologică față de vârsta cronologică
Toată lumea îmbătrânește în același ritm cronologic, însă îmbătrânirea biologică nu urmează neapărat același calendar. Vârsta biologică este o estimare a cât de „bătrân" pare organismul în funcție de starea sa de sănătate și de parametrii fiziologici, nu de numărul de ani trăiți. Două persoane de aceeași vârstă cronologică pot diferi considerabil în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară, metabolismul, inflamația și alte măsuri ale funcționării organismului. Aceste diferențe explică de ce unele persoane rămân relativ sănătoase și rezistente la vârste înaintate, în timp ce altele dezvoltă probleme de sănătate legate de vârstă mai devreme.
Cum a fost calculată vârsta biologică
Cercetătorii estimează vârsta biologică analizând biomarkeri, caracteristici măsurabile ale organismului care oferă informații despre sănătate și funcția fiziologică. Pentru acest studiu, echipa a combinat informații din 20 de biomarkeri diferiți, printre care nivelurile sanguine de colesterol, insulină și proteina C-reactivă, aceasta din urmă fiind utilizată frecvent ca indicator al inflamației din organism. Împreună, aceste măsurători au fost folosite pentru a calcula un scor de vârstă biologică pentru participanții la studiul Nutrition for Healthy Living, desfășurat la Centrul Charles Perkins al Universității din Sydney.
Designul studiului și grupurile de dietă
Studiul Nutrition for Healthy Living a inclus 104 participanți repartizați aleatoriu în unul dintre patru regimuri alimentare. Toți participanții aveau indicele de masă corporală (IMC) cuprins între 20 și 35, erau nefumători, non-vegetarieni și nu prezentau afecțiuni grave, precum diabet zaharat de tip 2, cancer, boli renale sau hepatice, ori alergii alimentare.
Fiecare dietă asigura 14% din energia totală din proteine. Două dintre regimuri erau omnivore, jumătate din proteine provenea din surse animale, restul din plante, iar celelalte două erau semi-vegetariene, cu 70% din proteine din surse vegetale. În cadrul fiecăruia dintre aceste grupuri, participanții au primit fie o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, fie una săracă în grăsimi și bogată în carbohidrați. Astfel au rezultat patru grupuri: omnivor bogat în grăsimi (OHF), omnivor bogat în carbohidrați (OHC), semi-vegetarian bogat în grăsimi (VHF) și semi-vegetarian bogat în carbohidrați (VHC).
Trei grupuri de dietă au arătat profiluri de biomarkeri mai tinere
Rezultatele studiului indică faptul că trei dintre cele patru grupuri dietetice au înregistrat îmbunătățiri ale markerilor biologici de îmbătrânire după numai patru săptămâni. Participanții care au redus fie aportul de grăsimi, fie cel de proteine animale au prezentat scoruri de vârstă biologică mai favorabile, sugerând că modificările alimentare pot influența relativ rapid indicatorii asociați îmbătrânirii.
Rezultatele sunt preliminare
Deși descoperirile sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că rezultatele sunt preliminare și că sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a determina dacă aceste modificări persistă în timp, dacă se traduc într-un risc mai scăzut de boli legate de vârstă și dacă efecte similare apar și în cazul populațiilor mai tinere sau al altor grupuri demografice. Studiul reprezintă totuși un pas important în înțelegerea modului în care alimentația poate influența procesul de îmbătrânire la persoanele în vârstă.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260915100000.htm
