Schimbările climatice agravează alergiile respiratorii la sute de milioane de oameni
Rinita alergică și astmul bronșic se numără printre cele mai frecvente boli cronice din prezent, afectând sute de milioane de persoane la nivel mondial. Un factor agravant este reprezentat de schimbările climatice, care prelungesc sezonul de polenizare, cresc cantitatea de polen din aer și îi pot spori potențialul alergenic. Cele mai recente ghiduri ale Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), elaborate cu participarea cercetătorilor de la Universitatea de Medicină din Wroclaw, arată că gestionarea eficientă a alergiilor depășește cadrul tratamentului medicamentos.
Un nou model de abordare: dincolo de medicamente
Timp de ani de zile, tratamentul alergiilor s-a concentrat în principal pe farmacoterapie și imunoterapie cu alergeni. Noile ghiduri subliniază că mediul în care trăiesc pacienții reprezintă o componentă la fel de importantă în managementul bolii. Marek Jutel, MD, Ph.D., din cadrul Departamentului de Imunologie Clinică al Universității de Medicină din Wroclaw și coautor al ghidurilor, explică: „Noile ghiduri EAACI reprezintă un pas important spre o abordare mai cuprinzătoare a tratamentului și controlului bolilor respiratorii alergice. Ele indică faptul că managementul eficient nu poate fi limitat doar la farmacoterapie și imunoterapie cu alergeni. Reducerea impactului factorilor de mediu, în special expunerea la polenul plantelor, este la fel de importantă."
Cum influențează schimbările climatice polenul
Schimbările climatice fac ca multe plante să înceapă polenizarea mai devreme și să o continue pentru perioade mai lungi decât acum câteva decenii. Totodată, poluarea aerului poate crește proprietățile alergenice ale polenului și poate intensifica răspunsurile inflamatorii la nivelul căilor respiratorii. Magdalena Zemelka-Wiącek, Ph.D., DSc, coautoare a publicației, avertizează: „Schimbările climatice determină începerea mai devreme și prelungirea sezoanelor de polenizare, în timp ce multe specii de plante produc cantități mai mari de polen cu potențial alergenic crescut. În această situație, monitorizarea concentrațiilor de polen și utilizarea sistemelor moderne de prognoză devin din ce în ce mai importante."
Sisteme moderne de monitorizare a polenului în timp real
Până de curând, informațiile privind concentrațiile de polen se bazau în principal pe măsurători manuale, cu rezultate disponibile abia după un decalaj de timp. Astăzi, stațiile automate de monitorizare joacă un rol din ce în ce mai important, furnizând date aproape în timp real. Acest lucru permite elaborarea unor prognoze mult mai precise și a unor sisteme de avertizare pentru pacienți. Aceste informații pot beneficia mai multor categorii: pacienții pot planifica mai eficient activitățile zilnice și pot lua măsuri de reducere a expunerii, medicii obțin un instrument suplimentar pentru decizii terapeutice, iar instituțiile de sănătate publică pot pregăti din timp măsuri organizatorice și educaționale.
Importanța abordării integrate la nivel de sănătate publică
Ghidurile subliniază necesitatea cooperării dintre medici, aerobiologi, meteorologi și instituțiile responsabile de sănătatea publică. Potrivit lui Jutel: „O astfel de abordare integrată face posibilă nu numai tratarea mai eficientă a pacienților individuali, ci și reducerea numărului de exacerbări ale bolii care necesită intervenție de urgență sau spitalizare." Experții consideră că monitorizarea mediului și măsurile preventive nu mai sunt opționale, ci componente esențiale ale unui sistem modern de gestionare a alergiilor.
Nu așteptați simptomele: tratamentul preventiv face diferența
Experții atrag atenția că mulți oameni încep tratamentul abia când simptomele devin deranjante. Noile ghiduri indică faptul că pregătirea adecvată înainte de sezonul de polenizare poate ajuta la un control mai bun al bolii. „Persoanele cu rinită alergică și astm ar trebui să știe la polenul căror plante sunt alergice, pentru a putea începe tratamentul suficient de devreme, conform planului individual de tratament. Nu trebuie să aștepte până când simptomele se manifestă complet. Începerea tratamentului înainte de debutul sezonului de polenizare permite adesea un control mai bun al bolii și reduce riscul de exacerbări", subliniază Jutel.
Efectul de amorsare și măsurile simple de reducere a expunerii
Jutel evidențiază și așa-numitul efect de amorsare (priming effect), prin care mucoasele devin treptat mai sensibile chiar înainte de apariția primelor simptome clinice. În practică, măsuri simple de reducere a contactului cu polenul pot fi de ajutor: evitarea activităților prelungite în aer liber când concentrațiile de polen sunt ridicate, menținerea ferestrelor închise, schimbarea hainelor la întoarcerea acasă sau spălarea părului. Aceste măsuri nu înlocuiesc însă tratamentul medicamentos sau imunoterapia cu alergeni, care rămâne singura metodă capabilă să modifice cursul natural al bolii alergice.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-08-guidelines-emphasize-pollen-allergy.html
