OMS publică cele mai complete estimări privind bolile transmise prin alimente
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat la mijlocul lunii iunie cel mai amplu set de estimări realizat până în prezent privind povara globală a bolilor transmise prin alimente, acoperind perioada 2000–2021. Studiile au fost publicate în revista The Lancet Global Health și prezentate în cadrul unor webinarii dedicate. Cercetătoarea Dr. Shannon Majowicz, de la Universitatea Waterloo, a contribuit la elaborarea acestor estimări, care reunesc date globale despre îmbolnăviri, decese și consecințe pe termen lung, precum paralizia, cancerul sau bolile renale, asociate consumului de alimente nesigure.
Metodologie standardizată pentru o imagine globală mai clară
Prin standardizarea metodelor și agregarea datelor din mai multe țări și regiuni, noile estimări OMS urmăresc să ofere guvernelor, agențiilor de sănătate publică și cercetătorilor o imagine mai precisă a riscurilor și a modului în care acestea pot fi reduse. Dr. Majowicz și colaboratorii săi au actualizat 22 din cele 42 de estimări OMS, concentrându-se pe povara globală, regională și națională a agenților patogeni enterici diareici și invazivi, care provoacă îmbolnăviri grave, complicații pe termen lung: boli renale, paralizie, septicemie, infecții ale sistemului nervos central și deces.
Sute de milioane de cazuri și sute de mii de decese anual
Conform studiului privind agenții patogeni diareici, în anul 2021, 14 astfel de agenți patogeni au cauzat 666 de milioane de îmbolnăviri și 265.000 de decese provocate de alimente contaminate. Continentul african a înregistrat cea mai mare povară a bolii. În ceea ce privește agenții patogeni invazivi, transmiterea a opt astfel de agenți prin alimente a dus la 24 de milioane de îmbolnăviri și 106.000 de decese, majoritare în Africa și Asia de Sud-Est.
Copiii și populațiile sărace, cele mai afectate categorii
Cele două studii publicate în The Lancet Global Health evidențiază că bolile transmise prin alimente rămân o provocare inegală la nivel global, afectând disproporționat copiii, populațiile din regiunile cu venituri mai mici și comunitățile cu acces limitat la apă curată, sanitație și sisteme alimentare solide. Un exemplu elocvent: copiii sub 5 ani reprezintă doar 9% din populația studiată, dar suportă 30% din povara bolii.
Tendințe în timp și realitatea actuală
Deși datele indică o scădere generală a incidenței în timp, agenții patogeni enterici diareici și invazivi transmiși prin alimente contaminate continuă să reprezinte o cauză substanțială de îmbolnăvire și deces la nivel mondial. „Scopul nostru a fost să înțelegem mai bine povara bolilor transmise prin alimente. Câte persoane sunt afectate? Câte dezvoltă consecințe grave? Câte mor?" subliniază Dr. Majowicz.
Date esențiale pentru politici de sănătate publică
Estimările actualizate oferă guvernelor dovezile necesare pentru a justifica investițiile în siguranța alimentară și în măsurile de prevenire a bolilor transmise prin alimente. „Prin cuantificarea îmbolnăvirilor, a deceselor și a impacturilor pe termen lung asupra sănătății, aceste estimări furnizează guvernelor datele de care au nevoie pentru a investi în sisteme de siguranță alimentară, pentru a consolida măsurile de igienă și prevenire a infecțiilor, pentru a îmbunătăți supravegherea și colectarea datelor și pentru a direcționa intervențiile acolo unde sunt cel mai mult necesare", a declarat Dr. Majowicz. Mesajul central al întregului demers rămâne simplu și tranșant: dacă nu este sigur, nu este aliment.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-06-global-highlights-burden-unsafe-food.html
