Sezonul cald aduce o ofertă variată de fructe și legume proaspete, însă unele dintre acestea pot conține cantități semnificative de reziduuri de pesticide, în funcție de practicile agricole utilizate. Medicul alergolog Petruțescu Brîndușa a explicat cum pot fi diferențiate reacțiile provocate de substanțele rămase la suprafața alimentelor de alergiile alimentare propriu-zise și când este necesar consultul de specialitate.
Fructele și legumele cu cele mai ridicate niveluri de reziduuri de pesticide
Potrivit specialistului, o parte dintre produsele consumate cel mai frecvent în sezonul cald se regăsesc constant și în topul alimentelor la care sunt identificate cele mai ridicate niveluri de reziduuri de pesticide. Printre fructe, cele mai menționate sunt căpșunele, strugurii, nectarinele, piersicile și cireșele. Pe aceeași listă se află și merele, murele, perele și afinele, produse în care pot fi detectate, în anumite situații, urme ale substanțelor utilizate în protecția culturilor agricole.
În ceea ce privește legumele, spanacul, varza kale și frunzele de muștar sunt frecvent evidențiate în studiile de specialitate, fiind constant prezente în clasamentele alimentelor cu potențial ridicat de reziduuri. Cartofii se regăsesc și ei printre produsele incluse în această categorie.
Simptomele unei alergii alimentare la fructe
Alergia la fructe apare, de regulă, la scurt timp după consum, cu simptome de intensitate variabilă. Printre cele mai frecvente manifestări se numără senzația de mâncărime la nivelul cavității bucale, al limbii sau al gâtului, umflarea buzelor, a limbii ori a feței, urticarie, greață, dureri abdominale sau episoade de vărsături.
În situațiile mai grave, reacția alergică poate afecta respirația, provocând dificultăți respiratorii. În cazuri rare, poate evolua către anafilaxie, o reacție sistemică severă, cu potențial vital, care necesită intervenție medicală de urgență.
Cum se manifestă reacțiile la reziduurile de pesticide
Reacțiile asociate reziduurilor de pesticide diferă, în general, de cele specifice alergiilor alimentare. Potrivit specialistului, dovezile științifice disponibile arată că substanțele rămase în limitele admise de legislație nu provoacă frecvent alergii propriu-zise. Cu toate acestea, unele persoane pot resimți anumite simptome după consum sau după manipularea fructelor și legumelor.
Printre manifestările cel mai des raportate se numără senzația de arsură sau iritație la nivelul cavității bucale, apariția unui gust neobișnuit ori amar, greața sau diverse tulburări digestive. În unele situații, poate apărea și iritarea pielii, în special în urma contactului direct cu suprafața produselor. Spre deosebire de alergiile alimentare, aceste reacții nu au un caracter repetitiv și nu se manifestă identic la fiecare expunere, fiind încadrate mai degrabă în zona sensibilităților sau iritațiilor.
Cum se diferențiază alergia alimentară de reacția la pesticide
Diferențierea se realizează prin analiza modului de apariție a simptomelor și a caracterului lor repetitiv. În cazul alergiei la fructe, manifestările apar de fiecare dată la consumul alimentului respectiv, indiferent de proveniență sau de modul în care acesta este spălat ori preparat. Investigațiile alergologice indică frecvent o sensibilizare confirmată, iar simptomele pot include urticarie, umflarea buzelor sau a limbii și simptome respiratorii.
În schimb, reacțiile asociate reziduurilor de pesticide nu urmează un tipar constant. Ele pot varia de la un consum la altul, pot fi influențate de modul de curățare sau de lotul produsului și sunt rareori însoțite de manifestări severe. Testele alergologice sunt, în astfel de situații, de regulă negative. Un exemplu concret: dacă o persoană resimte mâncărimi bucale de fiecare dată când consumă mere, indiferent de proveniență, se ridică suspiciunea unei alergii. Dacă însă simptomele apar doar la merele dintr-un anumit lot și dispar după decojire, este mai probabil să fie vorba despre o reacție la substanțele de la suprafața fructului.
Momentul apariției simptomelor, un indicator important
Din perspectiva momentului de apariție, alergiile alimentare se manifestă rapid, în interval de câteva minute până la maximum două ore de la consum. Reacțiile iritative locale apar imediat sau la scurt timp, iar cele digestive nespecifice pot surveni în decurs de una până la șase ore. Simptomele apărute la una sau chiar două zile după consum sunt, în majoritatea cazurilor, mai puțin sugestive pentru o alergie alimentară imediată și pot indica alte cauze.
Reguli simple de prevenție
Prevenirea reacțiilor alergice sau a episoadelor de sensibilitate începe cu respectarea unor reguli de bază de igienă. Fructele trebuie spălate temeinic sub jet de apă timp de 20-30 de secunde, iar suprafața acestora poate fi frecată cu mâna sau cu o perie specială pentru alimente, pentru a reduce cât mai mult eventualele reziduuri. Atunci când este posibil, se recomandă și decojirea produselor, precum și îndepărtarea frunzelor exterioare în cazul anumitor fructe și legume. Identificarea corectă a cauzei reacțiilor rămâne esențială, întrucât alergiile alimentare și reacțiile de sensibilitate implică măsuri diferite de prevenție și gestionare.
