Medicamentele pot influența comunitatea de microbi din intestinul uman cu mult timp după ce o persoană a încetat să le mai ia. Aceasta este concluzia unui studiu amplu condus de cercetători de la Institutul de Genomică al Universității din Tartu. Descoperirile sugerează că istoricul de prescripții al unei persoane poate contribui la explicarea diferențelor observate în microbiomul intestinal la ani distanță.
Ce este microbiomul intestinal și de ce contează
Microbiomul intestinal include vasta comunitate de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv și pot influența digestia, metabolismul, funcția imunitară și alte aspecte ale sănătății. Înțelegerea factorilor care îl modifică pe termen lung este esențială pentru cercetarea medicală modernă.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au analizat probe de scaun și înregistrări de prescripții de la peste 2.500 de participanți din Banca Bio Estonă, care făceau parte din cohorta Estonian Microbiome. Rezultatele au arătat că majoritatea medicamentelor examinate erau asociate cu diferențe în microbiomul intestinal. Mai mult, pentru un număr semnificativ de medicamente, acele diferențe puteau fi detectate la ani după ce persoanele respectivă încetat să le mai ia.
Nu doar antibioticele sunt vinovate
Efectele de lungă durată nu s-au limitat la antibiotice, deja cunoscute pentru capacitatea lor de a perturba populațiile de bacterii intestinale. Antidepresivele, beta-blocantele, inhibitorii pompei de protoni și benzodiazepinele au fost, de asemenea, asociate cu „amprente" microbiene distinctive. Beta-blocantele sunt utilizate frecvent pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a unor afecțiuni cardiace. Inhibitorii pompei de protoni reduc aciditatea gastrică și sunt prescriși adesea pentru reflux acid. Benzodiazepinele sunt medicamente folosite în mod obișnuit pentru anxietate și alte tulburări.
„Majoritatea studiilor despre microbiom iau în considerare doar medicamentele actuale, dar rezultatele noastre arată că utilizarea anterioară a medicamentelor poate fi la fel de importantă, fiind un factor surprinzător de puternic în explicarea diferențelor individuale ale microbiomului", a declarat dr. Oliver Aasmets, autorul principal al studiului.
Medicamentele pentru anxietate, cu efecte surprinzător de puternice
Una dintre descoperirile deosebit de remarcabile a implicat benzodiazepinele, prescrise frecvent pentru anxietate. Asocierile acestora cu microbiomul intestinal erau comparabile cu cele observate în cazul antibioticelor cu spectru larg, medicamente concepute să acționeze împotriva multor tipuri diferite de bacterii, cunoscute tocmai pentru că produc modificări substanțiale în comunitatea microbiană intestinală.
Același tip de medicament poate acționa diferit
Studiul a mai constatat că medicamentele din aceeași clasă farmacologică nu afectează neapărat microbiomul în același mod. De exemplu, diazepamul și alprazolamul, ambele prescrise pentru afecțiuni similare, difereau în privința intensității cu care perturbau microbii intestinali. Această distincție ar putea fi importantă, deoarece în cercetarea microbiomului medicamentele sunt adesea grupate după clasa lor farmacologică. Noile rezultate sugerează că medicamentele individuale ar trebui analizate separat.
Probele de urmărire confirmă modificările
Cercetătorii au analizat și probe de scaun colectate ulterior de la un grup mai mic de participanți. Aceste mostre le-au permis să observe ce se întâmplă atunci când oamenii încep sau opresc anumite medicamente. Descoperirile sugerează că cercetătorii care studiază legăturile dintre microbiom și boli ar trebui să privească dincolo de medicamentele pe care o persoană le ia în prezent, deoarece medicamentele utilizate cu luni sau chiar ani înainte pot influența în continuare tiparele microbiene observate într-o probă de scaun.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/08/260824065605.htm
