Exercițiul fizic remodeleaza nervii care controlează inima
Exercițiul fizic face mai mult decât să întărească inima. O nouă cercetare sugerează că acesta remodelează fizic nervii care controlează activitatea cardiacă, revelând o diferență neașteptată între partea stângă și cea dreaptă a corpului. Descoperirea a fost publicată în revista Autonomic Neuroscience și ar putea ajuta medicii să dezvolte tratamente mai precise pentru aritmii, dureri în piept, angină pectorală și sindromul „inimii frânte" indus de stres.
Sistemul nervos autonom și rolul ganglionilor stelați
Inima este reglată parțial de sistemul nervos autonom, o rețea de nervi care gestionează automat funcții esențiale precum bătăile inimii, respirația și digestia. O ramură a acestui sistem ajută inima să bată mai repede atunci când corpul are nevoie de mai mult oxigen, de exemplu în timpul efortului fizic sau al situațiilor stresante.
Un rol important în acest proces îl joacă mici grupuri de celule nervoase numite ganglioni stelați, localizați pe ambele părți ale gâtului inferior și ale pieptului superior. Aceste „huburi" nervoase trimit semnale care influențează ritmul cardiac și alte aspecte ale funcției cardiace. Noua cercetare sugerează că exercițiul fizic regulat modifică aceste grupuri de nervi în moduri pe care oamenii de știință nu le recunoscuseră anterior.
Doar 10 săptămâni de exercițiu au produs modificări surprinzătoare
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie), în colaborare cu echipe de la University College London, Universitatea din São Paulo și Universitatea Federală din São Paulo (Brazilia), au examinat șobolani care au efectuat 10 săptămâni de antrenament aerobic moderat, echivalentul unor activități precum mersul alert, înotul sau ciclismul.
Echipa a folosit tehnici avansate de analiză tridimensională cunoscute sub numele de stereologie, o metodă care permite oamenilor de știință să estimeze numărul, dimensiunea și distribuția celulelor din țesuturi. Rezultatele au evidențiat un dezechilibru neobișnuit între cele două părți ale corpului.
Asimetrie dramatică între stânga și dreapta
La șobolanii antrenați, grupul de nervi cardiovasculari din partea dreaptă conținea de aproximativ patru ori mai mulți neuroni decât cel din partea stângă, o diferență izbitoare față de modelul observat la șobolanii neantrenați. Celulele nervoase și-au modificat și dimensiunea, dar în direcții opuse: neuronii din stânga aproape și-au dublat dimensiunea, în timp ce cei din dreapta au devenit ușor mai mici.
Implicații pentru tratamentele cardiace viitoare
Autorul principal al studiului, Dr. Augusto Coppi, lector superior în anatomie veterinară la Universitatea din Bristol, a declarat: „Descoperirea indică un model stânga-dreapta ascuns până acum în sistemul «pilot automat» al corpului, care ajută la funcționarea inimii. Acești ganglioni acționează ca un regulator al inimii și am demonstrat că exercițiul fizic regulat și moderat remodeleaza acel regulator într-un mod specific fiecărei părți. Acest lucru ar putea explica de ce unele tratamente funcționează mai bine pe o parte decât pe cealaltă și, în viitor, ar putea ajuta medicii să țintească terapiile mai precis și mai eficient."
Cercetările sunt efectuate pe animale – pasul următor: studii umane
Descoperirea a fost realizată pe șobolani, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceleași modificări apar și la oameni. Cu toate acestea, studiul oferă o perspectivă nouă asupra modului în care activitatea fizică influențează sistemul nervos care menține funcționarea inimii și deschide calea spre terapii cardiace mai bine personalizate în funcție de lateralitate.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261025222848.htm
