Un nou studiu publicat în Journal of Studies on Alcohol and Drugs, revistă editată de Universitatea Rutgers, trage un semnal de alarmă puternic: chiar și un consum de alcool pe care mulți americani l-ar considera „moderat" poate crește semnificativ riscul de deces prematur, dizabilitate, cancer și boli de inimă.
Despre ce studiu este vorba
Cercetarea, denumită Alcohol Intake and Health Study, a fost comandată inițial de guvernul federal american pentru a contribui la actualizarea recomandărilor naționale privind alimentația. Echipa de cercetători din Statele Unite și Canada a analizat peste 7.200 de publicații științifice care acoperă boli și accidentări asociate consumului de alcool. Pe baza acestor date, specialiștii au estimat riscurile pentru afecțiuni individuale și le-au coroborat cu seturi de date naționale de sănătate, folosind modele statistice pentru a calcula probabilitatea apariției unor probleme grave de sănătate în funcție de nivelul consumului.
Câte băuturi pe săptămână sunt cu adevărat periculoase
Rezultatele sunt clare și îngrijorătoare: persoanele care consumă în medie 14 băuturi alcoolice pe săptămână au un risc de 1 la 25 de a muri din cauze legate de alcool de-a lungul vieții. Prin comparație, un consum de până la șapte băuturi pe săptămână a fost asociat cu creșteri mici ale riscului pentru majoritatea afecțiunilor. „Chiar și nivelurile reduse de consum de alcool vin cu riscuri pentru sănătate", avertizează autorul principal al studiului, Kevin Shield, Ph.D., profesor asociat la Universitatea din Toronto și cercetător senior în cadrul Centrului Colaborator OMS/PAHO pentru Adicție și Sănătate Mintală. „Iar acel risc continuă să crească pe măsură ce cineva bea mai mult."
Ce lipsește din ghidurile alimentare americane
Concluziile studiului oferă estimări specifice care lipsesc din cele mai recente Ghiduri alimentare ale SUA. Recomandările actualizate îi îndeamnă pur și simplu pe americani să „limiteze băuturile alcoolice", fără a indica un prag concret de consum. Versiunile anterioare recomandau bărbaților să nu depășească două băuturi alcoolice pe zi, iar femeilor, una singură. „Deși noile ghiduri alimentare conțin un mesaj util de tipul «cu cât mai puțin, cu atât mai bine», ele nu oferă niciun cadru cantitativ. Studiul nostru a fost conceput exact pentru a face asta, pe întregul spectru al consumului", explică co-autorul studiului, Timothy Naimi, M.D., M.P.H., director al Institutului Canadian pentru Cercetarea Utilizării Substanțelor de la Universitatea Victoria. „Se dovedește că două băuturi pe zi, care din punct de vedere social ar putea fi considerate «moderate», sunt asociate cu un risc substanțial crescut de deces prematur cauzat de alcool", adaugă Naimi.
Alcoolul și cancerul: riscurile depășesc eventualele beneficii cardiace
Cercetătorii au analizat legăturile dintre alcool și o gamă largă de probleme de sănătate, atât imediate, cât și pe termen lung: cancere (esofagian, oral, mamar), boli cardiovasculare, boli hepatice și accidentări. Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului contrazice convingerea îndelungată că un consum redus de alcool poate aduce beneficii pentru sănătate, în special pentru inimă.
„Nu am observat niciun efect protector semnificativ al alcoolului asupra sănătății la niciun nivel de consum", afirmă Shield. „La niveluri reduse, alcoolul poate fi asociat cu un risc mai scăzut de boli ischemice cardiace și accident vascular cerebral. Dar atunci când analizezi întreaga gamă de rezultate pentru sănătate, inclusiv cancer și alte boli cronice, acele potențiale beneficii sunt depășite de riscuri chiar și la 7 băuturi pe săptămână."
Limitele studiului și ce înseamnă pentru populație
Cu alte cuvinte, deși unele studii anterioare au sugerat că un consum ușor de alcool ar putea aduce beneficii anumitor aspecte ale sănătății cardiovasculare, aceste posibile avantaje nu se traduc într-un beneficiu global pentru sănătate, odată ce sunt luate în calcul legăturile alcoolului cu cancerul și alte boli. Cercetătorii subliniază totodată că estimările lor descriu riscuri la nivel de populație și nu prezic cu exactitate ce se va întâmpla cu o anumită persoană în parte.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261024222030.htm