Activitatea fizică redusă la jumătate acumularea proteinelor tau asociate Alzheimer
Un nou studiu sugerează că și niveluri scăzute de activitate fizică pot proteja creierul împotriva bolii Alzheimer, dar nu în modul în care se așteptau oamenii de știință. Cercetătorii au urmărit aproape 300 de adulți în vârstă cu semne timpurii ale bolii Alzheimer la nivel cerebral, timp de nouă până la unsprezece ani, folosind pedrometre. Concluzia surprinzătoare: activitatea fizică nu a redus plăcile toxice de amiloid, ținta principală a majorității tratamentelor actuale pentru Alzheimer.
Tau, nu amiloid – o țintă neașteptată
În schimb, la persoanele care aveau deja aceste plăci amiloide, activitatea fizică a redus acumularea proteinelor tau malformate în zone specifice ale creierului. Aceste proteine apar mai târziu în evoluția bolii Alzheimer și sunt mai strâns legate de declinul cognitiv și funcțional. Semnele demenței au fost reduse cu aproape jumătate la participanții mai activi fizic, un rezultat remarcabil, mai ales că nu a implicat niciun medicament.
3.000 de pași sunt suficienți pentru primele beneficii
Beneficiile au apărut la doar 3.000 de pași pe zi, echivalentul a aproximativ jumătate de oră de mers pe jos în ritm moderat. Intervalul optim s-a dovedit a fi între 5.000 și 7.500 de pași zilnic, după care efectul protector s-a stabilizat. Mai mulți pași nu au adus neapărat o protecție mai mare, ceea ce sugerează un obiectiv realist pentru persoanele în vârstă sedentare, nu cei 10.000 de pași citați frecvent în recomandările populare.
Studii din Marea Britanie confirmă reducerea riscului de demență
Rezultatele se alătură unui corp tot mai mare de cercetări care susțin legătura dintre mișcare și sănătatea creierului. Un studiu britanic pe 1.139 de persoane de peste 50 de ani a arătat că cei care erau moderat sau intens activi au înregistrat o reducere cu 34-50% a riscului de demență, urmăriți pe parcursul a opt până la zece ani. Printre cei care au dezvoltat totuși demență, menținerea activității fizice a redus declinul memoriei, în special la femeile în vârstă. Un alt studiu britanic din 2022, pe 78.430 de persoane urmărite șapte ani cu accelerometre la încheietura mâinii, a găsit o reducere cu 25% a riscului de demență la doar 3.800 de pași zilnic, ajungând la 50% la 9.800 de pași.
Mecanisme biologice: irisina, BDNF și fluxul sanguin cerebral
Există mai multe căi biologice prin care exercițiul fizic ar putea influența direct sănătatea creierului. Mișcarea îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, crește fluxul de sânge către creier și stimulează substanțe chimice care promovează conexiunile dintre celulele nervoase. Unul dintre acești compuși este irisina, un hormon produs de mușchi care acționează asupra aproape tuturor mecanismelor defecte asociate cu Alzheimer, inclusiv inflamația. O altă substanță importantă este BDNF (factorul neurotrofic derivat din creier), asociat și el cu activitatea fizică, oferind explicații plauzibile pentru efectele protectoare observate.
Un cerc vicios: simptomele timpurii reduc activitatea fizică
Relația dintre mișcare și Alzheimer poate funcționa și în sens invers. Persoanele pot deveni mai puțin active din cauza simptomelor timpurii ale bolii. Cei cu probleme de auz, factor de risc în sine pentru demență, raportează frecvent bariere care îi fac să renunțe la activitate fizică înainte ca alte simptome să devină evidente. Reducerea activității accelerează apoi declinul cognitiv, creând un cerc vicios: simptomele timpurii afectează stima de sine și participarea la activități fizice, ceea ce agravează la rândul lui declinul cognitiv.
Nordic walking – beneficii chiar și după diagnostic
Un mic studiu clinic pe 15 persoane cu Alzheimer ușor până la moderat care au practicat Nordic walking, o tehnică de mers cu bețe care antrenează și partea superioară a corpului, a arătat că funcțiile cerebrale s-au menținut pe parcursul a 24 de săptămâni, unele îmbunătățindu-se chiar. Cei 15 participanți care au primit doar îngrijire standard au prezentat declin sau nicio ameliorare. Deși studiul este mic, rezultatele sugerează că și persoanele deja diagnosticate cu Alzheimer pot beneficia de activitate fizică crescută, inclusiv de mersul alert pe jos.
Limitele cercetării și complexitatea tabloului
Studiile au și limitări importante. Cercetarea inițială a inclus un grup relativ mic, format majoritar din americani albi cu nivel ridicat de educație, fără a lua în considerare alți factori de stil de viață sau de sănătate. În plus, persoanele care merg mai mult au, în general, o sănătate cardiovasculară mai bună, colesterol mai scăzut, tensiune arterială normală, somn mai bun și risc redus de diabet, factori care reduc și ei riscul de demență. Obiceiurile sănătoase merg adesea împreună: cei care fac mișcare tind să mănânce echilibrat, să nu fumeze și să aibă mai puțin stres financiar, ceea ce îngreunează izolarea efectului specific al exercițiului fizic.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261018205058.htm
