Trei diete puse față în față: care dintre ele protejează mai bine ficatul și controlează glicemia?
Există zeci de diete populare care promit slăbire rapidă, iar majoritatea chiar funcționează dacă sunt respectate cu strictețe. Întrebarea este dacă toate sunt la fel de eficiente în reducerea riscurilor cardiometabolice asociate obezității, precum diabetul de tip 2 sau boala ficatului gras. Un studiu clinic randomizat realizat de cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis, publicat pe 27 august în revista Cell Metabolism, arată că răspunsul este nu, chiar și atunci când dietele duc la o pierdere identică în greutate.
Cum a fost conceput studiul
Cercetătorii au inclus 55 de adulți cu obezitate metabolic nesănătoasă, adică obezitate însoțită de prediabet și ficat gras și i-au repartizat aleatoriu în trei grupuri, fiecare urmând o dietă diferită timp de aproximativ cinci luni. Prima opțiune a fost dieta ketogenică (foarte săracă în carbohidrați, bogată în grăsimi), a doua a fost o dietă bogată în carbohidrați, săracă în grăsimi și orientată spre alimente de origine vegetală, iar a treia a fost dieta mediteraneană, echilibrată între cele două extreme. Participanții au primit 100% din alimentele necesare și s-au întâlnit săptămânal cu un dietetician pentru a asigura respectarea dietei.
Toate dietele au dus la o pierdere egală în greutate și au îmbunătățit sensibilitatea musculară la insulină
Un rezultat surprinzător al studiului este că toate cele trei grupuri au slăbit în mod egal: aproximativ 10% din greutatea corporală inițială. Mai mult, sensibilitatea la insulină în celulele musculare a crescut cu aproximativ 50% față de nivelul de la început, indiferent de dieta urmată. Aceasta sugerează că, în ceea ce privește rezistența la insulină la nivel muscular, contează în primul rând slăbitul în sine, nu compoziția dietei în carbohidrați și grăsimi.
Dieta ketogenică — avantaje clare pentru ficat
Situația s-a schimbat însă atunci când cercetătorii au analizat sănătatea ficatului. Sensibilitatea hepatică la insulină, care reglează cât de eficient ficatul suprimă producția de glucoză s-a îmbunătățit de două până la trei ori mai mult pe dieta ketogenică față de celelalte două diete. De asemenea, grăsimea din ficat a scăzut cu 67% în cazul dietei ketogenice, față de 45% pentru celelalte diete, după cinci luni. Boala ficatului gras afectează aproximativ 75% dintre adulții cu obezitate la nivel mondial și a devenit cea mai rapid crescătoare cauză de ciroză hepatică.
Control mai bun al glicemiei pe dieta cu puțini carbohidrați
Dieta ketogenică a oferit și beneficii superioare în controlul zahărului din sânge. Măsurătorile glicemiei pe parcursul a 24 de ore au scăzut cu 20% față de valoarea inițială pe dieta ketogenică, comparativ cu doar 8% pe celelalte diete. Nivelurile de insulină din sânge pe parcursul zilei au scăzut cu 74% pe dieta săracă în carbohidrați, față de 44% pe dieta mediteraneană și 27% pe dieta bogată în carbohidrați. Această scădere pronunțată a insulinei reflectă faptul că, atunci când consumi foarte puțini carbohidrați, pancreasul nu mai trebuie să supraproducă insulină pentru a menține glicemia în limite normale.
Jumătate dintre participanții la dieta ketogenică au ieșit din prediabet
50% dintre participanții care au urmat dieta ketogenică și-au reversibil prediabetul, față de 29% în grupul cu dieta mediteraneană și doar 7% în grupul cu dieta bogată în carbohidrați. Aceste diferențe sunt semnificative clinic, mai ales că obezitatea afectează aproximativ patru din zece americani, iar marea majoritate se confruntă cu riscuri metabolice, inclusiv rezistență la insulină și acumulare de grăsime în ficat. Dacă nu sunt tratate, aceste probleme pot evolua spre diabet de tip 2, boli hepatice cronice și evenimente cardiovasculare.
Alegerea dietei contează chiar și în era medicamentelor GLP-1
Autorii studiului subliniază că pierderea în greutate, chiar și moderată, este universal benefică pentru persoanele cu obezitate metabolic nesănătoasă. Totuși, rezultatele arată că tipul dietei rămâne important, deoarece influențează anumite rezultate de sănătate dincolo de simpla scădere ponderală. Acest lucru este relevant și în contextul în care tot mai mulți pacienți cu obezitate sunt eligibili pentru medicamentele de tip GLP-1, care s-au dovedit eficiente în reducerea greutății. „Rezultatele noastre arată că alegerea dietei rămâne importantă, deoarece are un impact asupra unor rezultate specifice de sănătate care depășesc simpla pierdere în greutate", a declarat dr. Max C. Petersen, primul autor al studiului. În studiile viitoare, cercetătorii intenționează să exploreze mecanismele fundamentale responsabile de beneficiile metabolice ale pierderii în greutate, inclusiv efectele medicamentelor GLP-1.
