Alimentele ultra-procesate și riscul de cancer de prostată
Alimentele ultra-procesate (AUP) furnizează în prezent aproape 60% din caloriile consumate de adulții din Statele Unite și aproximativ 70% din cele consumate de copii. Această categorie include băuturile răcoritoare, cerealele ambalate, snack-urile și mezelurile industriale. Ele sunt produse de obicei cu grăsimi rafinate, uleiuri, zaharuri, amidon, săruri și alți aditivi meniti să îmbunătățească gustul, textura și termenul de valabilitate, adesea în detrimentul calității nutriționale.
Ce arată noua cercetare
Un studiu realizat de Florida Atlantic University's Charles E. Schmidt College of Medicine, publicat în The American Journal of Medicine, sugerează că bărbații care consumă mai multe alimente ultra-procesate pot avea un risc crescut de a dezvolta cancer de prostată. În Statele Unite, cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat cancer la bărbați și se situează pe locul al doilea ca și cauză de deces prin cancer, după cancerul pulmonar.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a analizat date reprezentative la nivel național de la 17.024 de bărbați americani cu vârste de 18 ani și peste, participanți la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) între 2003 și 2023. Pentru a estima consumul de AUP, cercetătorii au analizat două rapoarte dietetice de 24 de ore pentru fiecare participant și au calculat ponderea caloriilor zilnice provenite din alimente ultra-procesate, folosind sistemul de clasificare NOVA, validat și utilizat pe scară largă. Participanții au fost împărțiți în patru grupuri, de la cei care obțineau mai puțin de 20% din calorii din AUP până la cei care obțineau peste 44%.
Rezultatele: un risc cu până la 31% mai mare
Comparativ cu bărbații din grupul cu cel mai scăzut consum de AUP, cei din cele trei grupuri cu consum mai ridicat au prezentat un risc cu 29% mai mare de cancer de prostată. Bărbații din cele două grupuri cu cel mai ridicat consum au avut un risc cu 30% mai mare. Asocierea a rămas semnificativă statistic după ce cercetătorii au ajustat rezultatele în funcție de vârstă, rasă și etnie, fumat și statut socioeconomic, riscul crescut variind între 24% și 31%.
Bărbații din grupul cu cel mai ridicat consum au arătat o posibilă creștere de 34% a riscului de cancer de prostată, însă acest rezultat nu a atins pragul de semnificație statistică, lucru pe care cercetătorii l-au atribuit numărului mai mic de cazuri de cancer de prostată în cadrul acelui grup.
Mecanisme posibile prin care AUP pot favoriza cancerul
Oamenii de știință au propus mai multe mecanisme prin care alimentele ultra-procesate ar putea contribui la apariția cancerului: perturbări metabolice, inflamație crescută și stres oxidativ, precum și modificări ale microbiomului intestinal. Până în prezent, relativ puține studii examinaseră în mod specific legătura dintre consumul ridicat de AUP și cancerul de prostată la bărbați.
Declarațiile cercetătorilor
„Dintre bărbații adulți din această populație americană reprezentativă la nivel național, cei care au consumat cantități mai mari de AUP au avut riscuri semnificativ mai mari de a dezvolta cancer de prostată", a declarat Charles H. Hennekens, M.D., autorul principal al studiului. „Aceste constatări se adaugă dovezilor emergente conform cărora AUP au efecte adverse majore asupra sănătății și subliniază necesitatea unor studii observaționale la scară largă și a unor trialuri randomizate."
Coautorul Timothy De Ver Dye, Ph.D., profesor și director al Departamentului de Sănătate Populațională din cadrul FAU, a atras atenția asupra complexității acestei probleme de sănătate publică: „Reducerea consumului de AUP este o provocare complexă, mai ales dat fiind cât de răspândite și accesibile sunt aceste produse. Furnizorii de servicii medicale ar trebui să recunoască faptul că mulți pacienți se confruntă cu bariere în accesul la alimente mai sănătoase. Abordarea acestor provocări va necesita eforturi care depășesc alegerile individuale."
O analogie cu tutunul și implicații pentru politicile publice
Autorii studiului descriu noile descoperiri ca pe o altă piesă dintr-o dezbatere mai amplă de sănătate publică, în care argumentează că prioritățile industriei alimentare pot intra în conflict cu nevoile populației. Ei fac o paralelă cu tutunul: dovezile despre pericolele țigărilor au început să se acumuleze la mijlocul secolului trecut, dar au trecut decenii până când factorii de decizie au adoptat politici de reducere a fumatului. Cercetătorii consideră că AUP ar putea urma o traiectorie similară. Studii anterioare au legat deja consumul crescut de AUP de riscuri mai mari de obezitate, boli metabolice, markeri inflamatori, boli cardiovasculare și deces prematur.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/08/260826055457.htm
