Aspirina și riscul de demență: rezultate surprinzătoare la anumite persoane
O nouă analiză realizată de Universitatea Monash sugerează că aspirina în doze mici ar putea fi legată de un risc semnificativ mai scăzut de demență la adulții în vârstă care prezintă anumite caracteristici genetice. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu un profil genetic specific care au luat aspirină au avut un risc relativ cu 70 la sută mai mic de a dezvolta demență, ridicând posibilitatea că testarea genetică ar putea, în viitor, să ajute la identificarea persoanelor care ar putea beneficia de tratamente preventive.
Studiul ASPREE și datele genetice
Concluziile, publicate în revista Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, s-au bazat pe datele genetice ale mai mult de 13.500 de participanți din studiul ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly). Oamenii de știință au analizat dacă diferențele genetice dintre participanți ar putea explica de ce aspirina ar putea afecta riscul de demență în mod diferit de la o persoană la alta.
Rolul trombocitelor în legătura dintre aspirină și demență
Cele mai izbitoare rezultate au implicat genele asociate cu numărul de trombocite. Trombocitele sunt componente mici ale sângelui care ajută la formarea cheagurilor, iar cercetătorii au dorit să determine dacă variațiile genetice legate de nivelul trombocitelor ar putea influența efectele potențiale ale aspirinei asupra demenței. După atribuirea unor scoruri genetice asociate cu numărul de trombocite, echipa a comparat ratele de demență dintre cei care au primit aspirină și cei cărora li s-a administrat un placebo.
Cifre concrete: 1% față de 3,3% în grupul cu risc genetic ridicat
Printre persoanele din primele 20 la sută ale scorurilor genetice pentru numărul de trombocite, doar 1 la sută dintre utilizatorii de aspirină au dezvoltat demență, comparativ cu 3,3 la sută dintre participanții care luau placebo. Această diferență se traduce printr-un risc relativ de demență mai mic cu aproximativ 70 la sută în rândul celor care primeau aspirină.
Un risc serios de sângerare însoțește beneficiul aparent
Cu toate acestea, beneficiul aparent a fost însoțit de o preocupare semnificativă privind siguranța. În același grup genetic, 4,4 la sută dintre utilizatorii de aspirină au experimentat sângerări majore, comparativ cu 2,1 la sută dintre cei care primeau placebo. Aceasta înseamnă că, deși aspirina poate reduce riscul de demență la persoanele cu acest profil genetic, crește totodată aproape dublu riscul de sângerări severe.
Medicina personalizată, cheia prevenirii demenței
Autorul principal, Dr. Peter Fransquet, cercetător la Școala de Sănătate Publică și Medicină Preventivă a Universității Monash, a declarat că rezultatele sugerează că profilul genetic al unei persoane ar putea juca în viitor un rol important în determinarea celor mai adecvate strategii de prevenire a demenței. „Studiile anterioare au constatat că aspirina nu a prevenit demența atunci când toți participanții erau considerați împreună", a spus Dr. Fransquet. „Concluziile noastre sugerează că există mai mult de descoperit. La persoanele cu acest profil genetic particular, am observat substanțial mai puține cazuri de demență în rândul celor care luau aspirină. Aceasta ridică posibilitatea că genetica ar putea ajuta într-o zi la identificarea celor care ar putea beneficia de un tratament preventiv, în loc de o abordare universală."
Demența, o provocare tot mai mare la nivel global
Posibilitatea unei prevenții mai bine direcționate este deosebit de importantă pe măsură ce demența devine din ce în ce mai frecventă. Dementia Australia estimează că aproximativ 446.500 de persoane din Australia trăiesc cu această afecțiune în 2026, iar acest număr este de așteptat să depășească un milion până în 2065. La nivel global, tendința este similară, ceea ce face ca identificarea unor strategii preventive eficiente și personalizate să devină o prioritate urgentă în cercetarea medicală.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261024222026.htm
