România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a consumului de alcool, în contrasens cu tendința generală din Europa. În timp ce majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene înregistrează o scădere a consumului, în România acesta a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 10 ani, situând țara noastră printre cele cu cel mai ridicat nivel al consumului din UE.
Alcoolul, o amenințare majoră pentru sănătatea europeană
Regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății înregistrează cea mai mare rată de consumatori de alcool de pe glob. Alcoolul cauzează aproximativ un milion de decese anual în această regiune și este responsabil pentru 1 din 4 decese la categoria de vârstă 20-24 de ani. La nivel global, consumul de alcool determină anual 2,6 milioane de decese și este implicat în apariția a peste 200 de afecțiuni medicale, inclusiv tulburări mintale și comportamentale, boli neurologice, cardiovasculare și gastrointestinale. În prezent, 7% din populația lumii cu vârsta de 15 ani și peste trăiește cu afecțiuni legate de consumul de alcool.
Opt tipuri de cancer asociate consumului de alcool
Cercetările recente confirmă legătura dintre consumul de alcool și opt tipuri de cancer: cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul de laringe, cancerul de ficat, cancerul de esofag, cancerul de faringe, cancerul cavității bucale și cancerul de rect. Aceste asocieri sunt responsabile pentru zeci de mii de cazuri noi înregistrate anual la nivel european. Important de reținut: nici consumul moderat nu protejează împotriva riscului de cancer. Consumul ușor până la moderat, adică mai puțin de 20 g de alcool pur pe zi, este legat de 13,3% din cazurile de cancer asociate alcoolului, echivalentul a aproximativ 23.000 de cazuri noi în Europa, conform datelor din 2017.
România, peste media europeană la cancerele legate de alcool
Impactul consumului de alcool asupra incidenței cancerului în România este semnificativ mai mare decât media europeană. 18 cazuri noi de cancer la 100.000 de locuitori sunt asociate consumului de alcool în țara noastră, față de 12,3 cazuri cât reprezintă media UE. Bărbații sunt cei mai afectați, înregistrând 29,1 cazuri noi la 100.000 de locuitori, comparativ cu 8,7 cazuri la 100.000 de locuitori în rândul femeilor. Diferența reflectă și modelele de consum: peste o treime dintre adulții din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună în 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35% față de media UE de 18,5%), cu o diferență marcantă între bărbați (53,1%) și femei (18%).
Cum provoacă alcoolul cancerul
Specialiștii în sănătate publică descriu mai multe mecanisme prin care alcoolul favorizează apariția cancerului. În primul rând, acetaldehida, o substanță toxică și cancerigenă rezultată din descompunerea alcoolului în organism, deteriorează ADN-ul și împiedică celulele să repare aceste leziuni. În al doilea rând, modificările hormonale induse de alcool, cum ar fi creșterea nivelului de estrogen, amplifică riscul de cancer de sân la femei, iar fluctuațiile insulinei pot favoriza alte tipuri de cancer.
Consumul de alcool începe din adolescență
O problemă deosebit de gravă este vârsta tot mai mică la care tinerii din România încep să consume alcool. Conform datelor studiului european ESPAD 2024, 4 din 10 elevi de 15 ani din România afirmă că au consumat alcool la vârsta de 13 ani sau mai devreme. Un elev din 10 a experimentat o intoxicație cu alcool înainte de 13 ani, iar 8 din 10 elevi au declarat că au consumat alcool cel puțin o dată în viață. Accesul la băuturi alcoolice este perceput ca extrem de facil: 7 din 10 elevi consideră că este ușor să procure alcool, în ciuda interdicției legale de vânzare către minori.
Riscul de dependență, de patru ori mai mare la cei care încep devreme
Specialiștii în sănătate publică atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale consumului precoce de alcool. Adolescenții care consumă alcool înainte de 15 ani prezintă un risc de patru ori mai mare de a deveni dependenți la vârsta adultă, comparativ cu cei care nu au consumat alcool în această perioadă. Datele confirmă că România se află într-o situație critică, iar lipsa unor măsuri eficiente de prevenție și control poate agrava semnificativ atât povara cancerului, cât și a altor boli asociate consumului de alcool în anii următori.
