Un trial clinic randomizat prezentat la Annual Meeting of the European Association for the Study of Diabetes (EASD) și publicat în The Lancet Regional Health Americas sugerează că o combinație de dietă hipocalorică și exerciții fizice regulate poate schimba semnificativ evoluția diabetului zaharat de tip 2 cu debut precoce (EOT2D), definit ca diagnostic înainte de vârsta de 45 de ani. Cercetarea a fost condusă de Prof. Kaberi Dasgupta, Director al Division of General Internal Medicine, McGill University, Montreal, Canada, și Prof. Thomas Yates, University of Leicester, UK, împreună cu colegii lor.
De ce contează vârsta la diagnostic
Diabetul zaharat de tip 2 diagnosticat la vârstă tânără poate fi deosebit de agresiv. Persoanele cu EOT2D prezintă frecvent un declin mai rapid al controlului glicemic, dezvoltă complicații mai devreme și au o speranță de viață mai scurtă față de cei diagnosticați la vârste mai mari.
Cercetări anterioare au arătat că dietele foarte hipocalorice pot scădea glicemia suficient pentru ca unele persoane să atingă remisiunea fără medicație antidiabetică. Cercetătorii au dorit să verifice dacă adăugarea exercițiului fizic structurat poate face această abordare mai eficientă, în contextul în care activitatea fizică poate îmbunătăți condiția fizică, proteja masa musculară în timpul pierderii în greutate, întări funcția cardiacă și reduce rezistența la insulină.
Cum a fost conceput studiul
Trialul s-a desfășurat în trei centre de cercetare din Anglia și Canada, afiliate University of Leicester, McGill University din Montreal și University of Alberta din Edmonton. Au fost înrolați adulți cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, cu EOT2D și obezitate, care nu foloseau insulină. Studiul a fost de tip open-label, participanții și cercetătorii știau ce tratament primea fiecare, dar evaluarea rezultatului principal a fost realizată orb.
Grupul de control a continuat îngrijirea standard. Grupul intensiv a urmat, în primele 12 săptămâni, un aport caloric zilnic de 800–900 de calorii, repartizat în 30% proteine, 50% carbohidrați și 20% grăsimi, împreună cu exerciții aerobice și de rezistență supervizate de două ori pe săptămână și o sesiune independentă pe săptămână. Participanții au fost încurajați să consume cel puțin 2 litri de lichide fără calorii pe zi și au avut acces la un laxativ pe bază de fibre când era necesar. În săptămânile 13–24, au trecut la o dietă de menținere a pierderii în greutate, continuând exercițiile în mod independent.
La începutul programului intensiv, participanții au întrerupt medicamentele hipoglicemiante și antihipertensive, cu excepția cazurilor cu albuminurie, adică prezența proteinei albumină în urină, care poate indica leziuni renale, sub supraveghere medicală.
Remisiunea a fost definită ca un nivel al HbA1c sub 6,5% (echivalent 48 mmol/mol) și absența oricărei medicații hipoglicemiante timp de cel puțin 12 săptămâni. HbA1c este un test de sânge care reflectă nivelul mediu al glicemiei pe aproximativ trei luni. Analiza a inclus toți participanții alocați în oricare grup, iar datele lipsă privind remisiunea au fost tratate conservator ca neatingere a remisiunii. Au fost examinate și modificările condiției cardiovasculare, compoziției corporale și structurii cardiace.
Rezultate
Peste jumătate dintre participanții care au urmat programul intensiv au atins remisiunea la șase luni, față de doar 4% dintre cei care au primit îngrijire standard. Remisiunea înseamnă că glicemia a scăzut sub pragul de diagnostic al diabetului și rămâne acolo fără medicamente hipoglicemiante, fără a implica neapărat că boala a fost vindecată permanent.
Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261029072129.htm
