Ce este prolapsul organelor pelviene și cât de frecvent apare
Până la jumătate din toate femeile vor experimenta un anumit grad de prolaps al organelor pelviene în decursul vieții. Condiția poate cauza incontinență, constipație și coborârea vezicii urinare sau a uterului în vagin. În cazuri severe, prolapsul poate deveni debilitant din cauza presiunii constante și durerii cronice.
Prevalența acestei afecțiuni crește semnificativ odată cu vârsta. La femeile în vârsta reproductivă, aproximativ una din trei suferă de prolaps, iar la vârsta de 80 de ani, jumătate din femei probabil că prezintă această condiție. Totuși, un nou sondaj efectuat de Orlando Health relevă că una din trei femei suferă în tăcere din cauza conceptelor greșite despre prolapsul pelvin.
Cum se manifestă și care sunt cauzele principale
Dr. Nyarai Mushonga, uroginecolog cu certificare dublă și chirurg de reconstrucție a pelvisului din cadrul Florida Medical Clinic Orlando Health, explică mecanismul afecțiunii: „Pelvisul este ca un coș de mușchi. Spun pacienților că prolapsul se simte ca și cum acoperișul vaginului ar coborî, ca un tampon care cade". Pacienții descriu deseori senzația de ceva ce iese din vagin sau o presiune anormală în regiunea pelviană.
Sarcina este cea mai comună cauză a slăbirii podelei pelviene. Totuși, există și o componentă genetică importantă, ceea ce înseamnă că nu toate cazurile pot fi prevenite prin exerciții. Stres fizic repetat, constipație cronică și alți factori pot contribui la dezvoltarea prolapsului pe parcursul vieții.
Opțiunile de tratament: conservator și chirurgical
Dr. Mushonga oferă pacienților atât tratamente non-chirurgicale, cât și chirurgicale. Cu toate acestea, dacă prolapsul împiedică urinarea sau defecația normală, se va insistă pe intervenția chirurgicală, deoarece aceste probleme ar putea duce la complicații ulterioare, cum ar fi deteriorarea rinichilor. Pentru cazurile care necesită intervenție chirurgicală, se utilizează o procedură de reconstrucție pelviană minim invazivă, în care cusăturile și o plasă servesc pentru a asigura podeaua pelviană în loc.
Un punct important pe care doctorul îl subliniază este că hysterectomia nu este soluția finală. „Dacă pacienții au un uter, primul pas ar fi îndepărtarea lui. Mulți pacienți cred că hysterectomia este ceea ce va repara prolapsul, dar nu este cazul. Reconstrucția pe care o efectuăm este ceea ce rezolvă cu adevărat problema", spune Dr. Mushonga.
Cazul unei femei care a suferit o decadă fără diagnostic
Rashan Williams, în vârstă de 41 de ani din St. Petersburg, Florida, simțea uterul coborând din vagin și trebuia să îl repoziționeze manual. Această situație îi afecta munca, în care ridicau des obiecte grele, și viața personală, în special pasiunea ei pentru călătorii alături de soțul și fiica ei. „Făceam frecvente opriri la toaletă și trebuia să mă pregătesc înainte de anumite situații", relatează Williams. „Nu aveam durere, dar doar știam că ceva nu era în regulă".
După o decadă de vizite la doctori fără diagnostic clar, Williams l-a găsit pe Dr. Mushonga. În scurt timp, a suferit o hysterectomie, urmată de o colpopexie intraperitoneală. Uroginecolologiștii sunt o specialitate din domeniul ginecologiei, iar conform unui studiu din 2024, există aproximativ 500 de uroginecolologi certificați în Statele Unite. Williams subliniază importanța găsirii specialistului potrivit: „Dr. Mushonga este trimis de cer. Acum nu mai am niciuna dintre acele probleme. Nu vă fie frică să explorați opțiunile, oricât ar dura".
Măsuri preventive și rolul fiziologiei pelviene
Dr. Mushonga spune că specialiștii efectuează până la 300.000 de intervenții chirurgicale în fiecare an pentru a corecta prolapsul. Deși toate femeile pot lua măsuri preventive, cum ar fi consolidarea mușchilor miezului și ai podelei pelviene, adesea genetica și nașterea naturală împiedică femeile să evite prolapsul complet. Doctorul recomandă femeilor să practice exerciții Kegel cu un terapeut pentru a se asigura că execută exercițiile corect. Aceste măsuri pot reduce riscul și pot ușura simptomele în cazurile ușoare, dar nu garantează prevenirea completă a afecțiunii.
Sursa: https://medicalxpress.com/news/2026-05-women-unaware-surgery-pelvic-prolapse.html
